Despre legătura dintre spovedanie şi împărtăşire

[Florin-Ionut]

Salut Cătălin,

În prealabil postat de catalin2

Toate pacatele necesita in zilele noastre spovedania. Eu nu am auzit de vreun preot care sa te impartaseasca fara sa te spovedesti, daca a trecut mai mult de o zi. Deci discutia poate fi doar la nivel teoretic.

Dar de preoți care se împărtășesc mai des decît săptămînal spovedindu-se din cînd în cînd ai auzit? Care e secretul lor, cum de ei au voie? Nu sînt și ei oameni ca mine și ca tine, cu neputințele și căderile lor? Ba da. Mai mult decît atît, ei săvîrșesc dumnezeiasca Liturghie nespovedindu-se înainte de fiecare Jertfă! Hai să-ți spun eu care e secretul lor: este pravila de acasă, este rugăciunea de curățire de păcate pe care o rostesc tainic și public la Liturghie. Așa îndrăznesc ei să se apropie, deși au oarecare păcate asupra lor, nimeni nu poate contesta lucrul acesta. Dar ei se roagă cu credința că sînt iertați și curățiți, pe cînd - iată - văd că sportul ăsta este oarecum necunoscut creștinilor de rînd. Cum, să ne ierte Dumnezeu imediat păcatele atunci cînd spunem rugăciunile începătoare? Cînd spunem psalmul 50 sau acatiste și paraclise și canoane? Da, fraților, chiar așa. Altfel, rugăciunea făcută cu necredință este pierdere de vreme sub înșelare de la cel viclean.

Am citit ca e posibil sa exista o astfel de practica pe la unele parohii din strainatete, din tarile care nu sunt majoritar ortodoxe si sunt influente de la catolici. Dar nu cred ca mai sunt, aceia ii impartaseau si pe catolici.

Practica împărtășirii fără spovedanie pornește din zorii creștinismului, așa cum au arătat Larchet și Pruteanu. Atunci nu oricine devenea creștin, decît după cateheză și după ce demonstra că înțelege într-adevăr ce cere creștinismul schimbîndu-și vechile oriceiuri rele. După care creștinii se împărtășeau la fiecare Liturghie și, doar în cazurile exceptionale cînd păcătuiau flagrant, se cerea intervenția preotului - spovedania - cînd duhovnicul decidea dacă respectivul era sau nu excomunicat pentru o vreme de la Împărtășanie.

Ce-i drept, pe la eterodocși și cu prcădere în străinătate astăzi există influența religiilor creștine locale, dar nu acesta este motivul pentru care teologii de renume militează pentru împărtășania cît de deasă, ci pentru că primirea Lui Hristos este sensul și scopul participării normale la Liturghie a creștinilor ortodocși, așa cum era odinioară și nu mai e acum decît în puține biserici ortodoxe.