Postul negru

[vsovivivi]

Continuare:

Dar defapt soluţia e problema, căci atunci când îi vine lui 'soluţia', la momentul culminant al furiei amăgite, se răzbună cu ea ca soldatul prost, ca robotul virusat, ca subalternul speriat, ca ştiinţificool sadic, ca muncitorul beţiv şi fumător cu ciocanu-n mână, ca ţăranul lacom şi fudul cu sapa-n mînă, ca şi copilul naiv ce vede jucării scumpe sau ca tânărul ce vrea la footbal sau la discotecă şi nu e lăsat de părinţi, şi îşi pune toată forţa, toată încrâncenarea, toată priceperea şi lepădând totul cu nepăsare: viaţa curată, orice iubire, viitorul luminos.. renunţând la tot ce avea bun ca boieru' ce-şi permite că doar nu el a muncit pentru ele, acuză lovind necruţător fără să-i pese că prin faptele astea şi el pierde tot, şi urând pe toţi până şi pe Dumnezeu ca neghina sinceră ţinteşte ca orbul încrezut exact viceversa de parcă dacă loveşte greşit, strâmb, viclean, în cine nu e de vină, atunci e mai mare şi mai tare şi mult mai bun.. exact ca dracool terorist ce se înmbracă în haină de miel ca să împrăştie neghină vopsită ca lucrare de foarte mare valoare 'duhovnicească'.

Deci e greu să găseşti ac de cojocul.. lui Iov, adică pardon, de cojocul lui.............. viceversa!