Sarutul icoanelor e obligatoriu in Biserica Ortodoxa ???

[marius.necktarios]

În prealabil postat de guardian knight

Am o mare neclaritate in legatura cu obiceiul unor credinciosi de a saruta icoane in biserica !
Mi se pare un gest destul de pretabil a fi interpretat ca inchinare la chip cioplit !

Chiar daca pot fi de acord cu prezenta icoanelor in biserica, prezenta lor in casele crestinilor,si faptul de a le cinsti in locurile lor cuvenite, obiceiul de a le saruta mi se pare deplasat din doua puncte de vedere :

1). poate fi interpretat extrem de usor, ca inchinare la chip cioplit. Deci, o incalcare grava a uneia din cele 10 porunci !

2). este un gest total neigenic !

Cred ca acest gest,denota mai degraba un formalism ritualic rural, si nu cred ca in el sta toata credinta omului !!!

De ce suntem obligati sa sarutam icoane ? Avem acesta obligatie trasata clar de Biserica Ortodoxa ?
Sau am eu inpresia,poate gresita, ca Biserica Ortodoxa, desi nu condamana asemenea gesturi, totusi se fereste si sa le promoveze foarte tare ???

1.Cultul cinstirii icoanelor in Biserica noastra a fost stabilit odata pentru totdeauna la sinodul VII-lea ecumenic, unde Sfintii Parinti au ajuns la concluzia, sigur luminati de Duhul Sfant, ca: cinstirea iconelor nu este idolatrie. Insa cultul cinstirii icoanelor este prezent in Sfanta noastra Biserica inca din primul veac crestin. Chiar Mantuitorul a fost primul care a zugravit prima icoana, cunoscuta in Traditie ca "Sfanta Mahrama", pe care si-a lasat chipul Sau intiparit. Mai apoi, cunosteam de asemnea ca Sfantul Apostol Toma a pictat 12 icoane ale Maicii Domnului pe care le-a impartit celor 12 Apostoli. Iata deci, cat de vechi si ce radacini are cultul cinstirii sfintelor icoane in Sfanta noastra Biserica.
Insa multi eretici au condamnat acest cult, aducand multe contestatii, iar cea mai utilizata fiind asa zica incalcare a poruncii a II-a din Decalog. Sigur, acesta este o desartaciune, fiindca noi nu ne inchinam materialului din care este confectionata icoana, ci celui pe care il reprezinta, adica un chip sfant. Nu ne limitama doar la latura materiala a icoanei, ci ne ducem mai departe, la dimensiunea spirituala a acesteia. Icoana este purtatoare de sfintenie si de har, prin ele revarsandu-se harurile lui Dumnezeu. Si avem icoane facatoare de minuni, icoane care plang care nimeni nu le poate contesta. Deci, ele fiind sfinte, sfintesc si pe cei care se inchina in fata lor. Sfintele icoane, mai sunt cunoascute si ca fiind "biblia celor necunoscatori de carte", iata deci ca au pe langa scopul dea ne sfinti, si scop pedagogic. Dumnezeu, prin porunca a II-a interzice inchinarea la idoli, pai oare sfintii sunt idoli? NU! Daca mergem si mai adanc in miezul problemei, vom vedea ca Dumnezeu da porunca lui Moise sa faca doi ingeri pe Sfantul Chivot...
Acesta este in mare cultul sfintelor icoane care sunt atat de cinstite in Biserica noastra Apostoleasca si Soborniceasca.

2. Nu am auzit pe nimeni sa se fi imbolnavit ca a sarutat sfintele icoane, ci din contra, am auzit ca s-au vindecat de neputintele si patimile lor.

Nu ne obliga nimeni sa sarutam icoanele.
Acesta aceste o "obligatie" transata de Sfanta Biserica, la sinodul al VII-a ecumenic pentru a cinsti sfintele icoane, iar un mod de cinstire al lor este ale saruta cu credinta.
Biserica Ortodoxa promoveaza cultul icoanelor, de aceea se face procesiuni cu icoanele, de aceea le picteaza pe peretii bisericilor s.m.a.d