Postul negru

[vsovivivi]

În prealabil postat de vsovivivi

Hey gipsy, spune-mi cu cine te măreşti ca să-ţi spun ce eşti!.. că cine te crezi se vede.

Psyhologia superstiţiilor foarte mari, a deznădejdii blestemelor în curs de-mplinire şi a lăcomiei sminţeniei sminţişorului ispititor foarte 'deştept' şi foarte 'ştiutor' vine din necreatul necunoscut care nu se poate cunoaşte, căci n-a fost, nu este şi nu va fi niciodată din moment ce nu a fost creat, şi vine să-ţi ofere ascunziş şi capişte blestemată ca să slujeşti unui nou 'dumnezeu' necunoscut, vorba sf.ap. Pavel... foarte mare, pe care-l adoraţi fără să-l luaţi în seamă, rătăcit printre mulţimea idolilor cărora vă închinaţi şi pe care-i slujiţi în zadar ca sisisf cel blestemat să urce la nesfârşit şi să pună pe dulap bolovanul de sare spurcat să stea acolo sus ameninţând să cadă direct în capul copilului pus în leagăn, exact sub el... tot aşa şi voi sunteţi foarte 'mari' ori de câte ori deznădăjduiţi cu piatra-n mână privind îndărăt ca îndărătnicii!.. îndărăt după idoli, după idolul păcatelor, ca mândrindu-vă să vă ispitiţi că cică nu contează.

Înfrânarea e bună doar când v-aţi inversat calea, direcţia, când în loc să urcaţi coborâţi, când în loc să vă desăvârşiţi vreţi să păcătuiţi şi atunci ar fi bine să puneţi tot mai des piciorul pe frână până ce vă opriţi ca să nu mai des-frânaţi şi abea atunci, când v-aţi oprit şi staţi pe loc are sens cumpătarea, echilibrul, măsura, înfrânarea ca antonim la desfrânare deşi mai simplu ar fi să vă schimbaţi cu 180 de grade direcţia de mers şi să porniţi din nou la deal, deci în loc să coborâţi ar fi mai simplu să încercaţi să suiţi pe munte, pe muntele nepăcătuirii, pe muntele credinţei, pe muntele szionului cel nou.

Fiind însă voi prea mari ca să auziţi, şi plăcându-vă foarte poleimica dezbinărilor ca să mâncaţi din blestem şi nu din binecuvântare, din deznădejde şi nu din încrederea nădejdii în Dumnezeu vi se pare mai simplu să daţi cu pietre atunci când simţiţi cum alunecaţi pe polei... căci Adevărul n-are cum fi de partea voastră... oricâtă poleimică învârtiţi prin faţa tuturor fraierilor pe care reuşiţi să-i duceţi de nas... în jos.

Hey, Ggipsy, ai priceput unde bat sau ai nevoie de coroană... adică de funcţie.. de împărat împăiat....... ca să crezi?

El, năravul, este chiar bârna căpiţei şi-l doare paiul din ochiul aproapelui... îl doare că nu-i al lui... deşi dacă-l vede la altul e clar că e mai dinainte şi-n ochiul lui căci altfel nu l-ar vedea şi nu l-ar fi văzut dacă nu şi l-ar fi iubit şi înălţat în ochiul lui propriu ca pe o funcţie înaltă.. de rege... crezând sărmanul că cică-l mântuie funcţia pe care o va deţine.. prin pai.

Şi toată păcălirea închipuirii credulului se face prin logica egoismului deznădejdii care nu vrea să fie păgubit la sporul şi creşterea averii păcatelor cu care se mândreştie şi pe care o acoperă cu ascunziş şi făţărnicie ca a curăţenie şi o cuviinţă şi o politeţe de foartă înaltă ţinută morală şi demnitate foarte jignibilă de tip vrerex neascultat când ea defapt fiind doar de faţadă, îmbracă doar la exterior rădăcina păcatului şi năravurile, pe tatăl minciunii ascuns în om care este corupt spurcăcios şi violator cu fetele şi mamele sale... prin logica vicleană şi perversă... folosindu-se inclusiv de scriptură, şi care îl ispiteşte pe om să crească şi să se mărească după chipul şi asemănarea sa spurcată de mare sminţişor, iubitor de 'bani' păcătoşi adică năravuri şi obijnuinţe criminale de duh sfânt, de har (-v-est), şi de iubire de Dumnezeu şi de trup, însă crima se face mai ales asupra fericirii din veşnicie, comuniunii binecuvântate cu Dumnezeu, prin indemnurile corupătoare ale lui toaty cel ticălos sub sloganul 'nu contează'.