Impartasania la bebelusi

[Fani71]

În prealabil postat de sophia

Ai dreptate aici.
Nici nu este clar.
Pe de o parte explicatia postului este de pregatire spirituala, in ideea: renuntarii ("autobiciuire") la ceva placut, sau ca anumite alimente au un efect negativ asupra spiritului (continut si cantitate) etc.
Pe de alta parte se spune clar ca de la ora 12 noaptea sa nu mai iei nimic in gura, sa primesti Taina pe stomacul gol. Si dupa aceea totusi sa mananci ceva (de post sau de dulce dupa caz).

Si eu as vrea sa ma lamuresc. Mai ales ca unele persoane au de luat si medicamente si nu stiu cum trebuie considerate ele. Se pot lua sau nu.

P.S Eu nu am intalnit nici un caz sa fie refuzat un bebelus la impartasit, sau sa fie cerut sa fie cu stomacul gol.
Nu cred ca si-ar mai duce nimeni copiii la impartasit in aceste conditii. Pentru copii mai marisori este una, dar pentru bebelusi este greu si periculos sa-i opresti de la mancat.

Postul nu este autobiciure, ci este un exercitiu de detasare de lume, pentru a putea sa ne apropiem de Dumnezeu.
Nu pentru a ne face rau sau a suferi, ci pentru a nu fi dependenti de lucrurile care nu sunt Dumnezeu - si sa ne putem apropia apoi de ele cu recunostiinta fara de Cel care le-a creat.
La fel, inainte de imaprtasanie ni se cere sa tinem un post 'total' de cateva ore.
Se cere, acum, de la 12 noaptea, regula nu a fost aceeasi in toate timpurile. Dar este bine sa avem o regula dupa care sa ne ghidam, cu o logica a ei.
In cazul asta este si ideea ca impartasania sa fie, in principiu, primul lucru pe care il 'mancam' in ziua respectiva, ca sa aratam ca Ii dam lui Dumnezeu intaietate.
Nu pentru a avea 'burta goala' ca sa nu se amestece imartasania cu mancarea - asta ar fi chiar absurd. Pai de ce ne impartasim, nu ca impartasania sa se amestece cu fiecare celula a trupului nostru?
In cazul persoanelor care iau medicamente importante (de ex. pt diabet sau tiroida sau inima), eu stiu ca putem sa le luam, pentru ca Dumnezeu nu ne cere sa ne inbolnavim ca sa ne impartasim cu El.
De altfel si femeilor insarcinate si care alapteaza preotii (cei pe care ii cunosc eu) le spun sa nu stea chiar nemancate atatea ore. (Eu una stiu ca daca stateam cu stomacul gol si mai ales fara apa vedeam negru inaintea ochilor).

Deci, in ceea ce priveste bebelusii si copiii mici, nu are sens sa le impui o asceza inainte ca ei sa o poata face - atat fizic, cat si cu inima.
Cel mai bine este sa fie introdusi treptat in disciplina postului, si cred ca fiecare copil este diferit si trebuie discernamant din partea parintilor.