ajutati-ma va rog... nu stiu ce sa mai fac cu viata mea...

[dobrin7m]

În prealabil postat de maria25

Nu pricep de ce este atat de greu sa intelegi ca pe el nu il intereseaza si niciodata nu l-a interesat acest copil. Cat de altfel nici de mine, pana la urma. Cum, iubirea lui moare peste noapte si doar banii mei conteaza? (la vremea respectiva cand totul era bine si frumos in viata mea)

Cum sa ii acord dreptul sa il vada si sa il cunoasca, cand el are acest drept si eu nu i-am interzis nimic? Am spus clar mai sus ca nu sunt de acord ca cel mic sa mearga in te miri ce tara, fara sa existe intre ei vreo legatura. Vorbesc de prezent.

Si nu inteleg de ce sa ma simt din nou vinovata? Ce-a fost in trecut, a fost si gata. Ii multumesc lui Dumnezeu pentru tot si tot Lui ii cer iertare. Nu vreau sa ma mai gandesc la tatal copilului nici de bine, nici de rau. Nu merita. Pentru el nu am fost decat o vaca de muls bani, un pion care sa-i tina de cald o vreme si cam atat. Eu incerc sa ma pun pe picioare de o vreme si sa imi fac un viitor. L-am iertat, mi-a trecut si merg mai departe.

Sunt un om cu capul pe umeri, responsabil. Nu am nicio pretentie in plus fata de ce si-a asumat legal. Repet, imi cunosc greselile, mi le-am asumat si viata merge mai departe. Sunt recunoscatoare pentru toata aceasta lupta si am invatat multe. Dumnezeu mi-a fost alaturi si pentru asta sa stii ca sunt extrem de recunoscatoare.

Si ca un PS, trebuia sa ne casatorim, insa asta nu s-a mai intamplat, cred ca am spus mai demult. Nu promovez avortul si nu imi pare rau pentru nimic. Spuneai de ura... am avut o perioada lunga de timp in care am simtit manie si ura fata de el. Acum mi-este sila de el, atata tot. Sper ca odata cu acest sentiment, sa nu mai simt absolut nimic. El, ca persoana doar exista si atat.

Daca nu il interesa nu te dadea in judecata pentru programul de vizitare. Deci adevarul marturisit in cazul tau e undeva la mijloc.

In legatura cu banii, voi va acuzati reciproc, el spune ca tu vrei doar banii lui iar tu spui acuma ca el vroia banii tai. Deci pana la urma cum este?

Daca nu exista cainta pentru pacatele ce le facem nu exista nici pocainta. Si daca nu exista pocainta nu exista iertare. E usor sa ne amagim, gata ma duc spovedesc, ca pe poezie si am scapat. Tipic, tipic si la inima nimic. Tu crezi ca Dumnezeu poate fi pacalit?
Cum adica ce-a fost a fost si gata? Cainta si pocainta pentru pacate nu dispare toata viata , daca ai aceasta cainta , asa sa stii draga mea. Cine atinge starea de pocainta acela si plange toata viata pentru pacatele sale.

Ba ar trebui sa te gandesti la tatal copilului, sa te rogi pentru el, sa-l ierti nu sa ai scarba. Ba merita, copilul tau creste si poate isi va cauta tatal cand va fi mare. Sf. Siluan Athonitul ne invata sa ne iubim si dusmanii. Iar a incerca sa fim desavarsiti inseamna a iubi oamenii fie ei si cei care ne fac rau.