![]() |
![]() |
|
#11
|
|||
|
|||
![]()
Cel putin pentru mine, nu are nici o relevanta religia familiei Bodnariu! Puteau la fel de bine sa fi fost de orice alta religie sau chiar atei, si as fi avut acceiasi atitudine fata de abuzurile comise de statul norvegian!
Consider (si nu numai in cazul familiei Bodnariu, ci si in alte cazuri) ca autoritatile norvegiene au comis un abuz si o nedreptate, din urmatoarele motive 1. Orice familie are dreptul a-si educa copii si a le impartasi valorile religioase, filozofice, politice, etc, din aceea familie. Nici un om intreg la minte si bine intentionat, nu poate considera ca fiind asa-zis fanatism religios faptul ca parintii le spun si isi educa copii in sensul normelor morale si a religiei pe care o au. Doar in cazul in care parintii si-ar forma copii in sensul unui fanatism religios, care sa incite la actiuni violente, antisociale, sau de crime ori vatamari corporale asupra unor persoane de alte religii , doar atunci parintii ar putea fi acuzati de fanatism religios si de incitare la crime, distrugeri sau actiuni violente. Ori nici un parinte caruia i s-au luat copii de autoritatile norvegiene, nu s-a spus si nu s-a demonstrat ca ar fi comis ori si-ar fi indemnat copii sa comita astfel de actiuni. Sau de exemplul martorii lui Iehova li se pot reprosa atitudini antisociale, prin refuzul efectuarii stagiului militar obligatoriu (când era din fericire si in Romania armata obligatorie) si prin refuzul transfuziilor de sange. 2. Acuzatia de vatamare corporala sau de rele tratamente aplicate copiilor nu se sustine in cazul familiei Bodnariu. Autoritatile norvegiene nu au putut demonstra sau proba ca familia Bodnariu si-ar fi maltratat copii (prin maltratare sau rele tratamente aplicate copiilor inteleg batai grave, care sa fi dus la vatamare corporala grava, ori leziuni fizice de natura sa afecteze dezvoltarea normala a organismului sau care sa necesite tratament medical, ori sa provoace infirmitati ). Ca asa daca au dat o palma la fund copiilor sau i-au certat ori pedepsit, nu cred ca este ceva grav- doar si parintii nostri mai certau copii sau le mai dadeau o palma la fund, si nimeni nu a patit nimic din asta! Uneori când copilul este foarte obraznic, trebuie si certat, ca sa inteleaga ca trebuie sa asculte de parinti. Asa daca mergem pe ideea sa lasam copilul sa faca ce vrea, va deveni un adult iresponsabil, incapabil sa se integreze in societate si sa-si formeze la rândul sau o familie. |
|