IPS Streza – greșeală capitală: asocierea cu Simion, trădătorul „de aur”

[RappY]

În prealabil postat de Iorest

Chiar e bun episodul, mă bucur că urmăreşti,

Mai m-am uitat și la altele din serie, dar devin obositoare cand sunt doar Lavric și Târziu fiindca nu prea au chimie între ei, mai mult se contrazic. Aici ajuta Puric să concilieze punctele lor de vedere dar mai ales mi-a plăcut Prof. Baltasiu căci venea cu o viziune care se revendica din gânditori autohtoni interbelici. Lavric mai degrabă are o concepție internaționalistă, mai înclinată către filosofia occidentală. Așa se completau toți, fiecare din ei avea ceva unic de adus, și s-au văzut și calitățile lui Târziu de gazdă care să dirijeze conversația, să dea fiecăruia prilejul de a vorbi, a fost bine moderat.

Dacă Eminescu trăia s-ar fi luptat cu PNL, PSD ca principalii exponenţi ai distrugerii din interior şi cu USR care ar fi un echivalent al Junimii pe care-i persifla.

Junimiștii erau doar grupul lui Maiorescu, deci grup întru totul conservator unde cele mai mari figuri erau Maiorescu, Eminescu, Creangă (mai târziu devine mai reacționar, opunându-se unirii mici, împreună cu alți clerici moldoveni), Caragiale (mai târziu și el se ceartă cu Maiorescu și cu mai toată lumea de fapt), Slavici, etc. Junimea se opunea îndeosebi pașoptiștilor revoluționari, dar nici ei nu erau perfecți oricum.

USR nu prea avea echivalent atunci, mai târziu poate Eugen Lovinescu și gașca sincronistă de la Sburătorul aduceau în gândire cu USR. Dar tot la fel ca USR, erau o minoritate destul de marginalizată fiindcă au o gândire mai degrabă patologică de oameni neîmpliniți și frustrați. Astăzi USR nici nu știu ce reprezintă, pare că se adresează doar tineretului ateu și mediocru.