Conștiința Națională - Iubirea de Țară - Calea României

[Seraphim7]

La final, lăsăm piesa de rezistență a națiunilor rumâne,și anume Transilvania,care deși parte dintr-un Regat,era ea însuși o Regiune Autonomă.

Dacă vorbim despre situația românilor din Transilvania în acea perioadă,ei bine acesta era una ambiguă.

Puteau exista privilegii, însă dacă serveai interesele Regatului sau a Regiunii.

Cine conducea Transilvania atunci?

Ei bine ,se numea practic Voievod,pus deasemenea tot de Regele Ungariei, însă fiind parte din Regat, practic era aproape independentă, având propria armată,propriile legi, propria monedă.

Voievodul din acea perioadă chiar a “furat” coroana ce se cuvenea “prietenului” nostru învins de Basarab I,Carol Robert de Anjou.

I-a dat-o abia după ce și-a impus condițiile de independență,și de autonomie a Transilvaniei față de Regat.

Practic Transilvania avea la acel moment tot ce era nevoie pentru a se autoguverna , pentru a stabili relații cu toate teritoriile din jur, pentru a se desprinde de tutela maghiară.

Era un stat mozaic,format din maghiari(nobilimea), sași(autonomi),secui(armata )rumâni (tolerați).

Avem totuși de făcut o menține specială,nu am vorbit despre o parte esențială a unei părți din România și poate cea mai relevantă în ani 1300.

Timișoara, deși nu era partea a nici unei Regiuni despre care am vorbit ulterior,ea fost pentru 8 ani chiar capitala lui Carol Robert de Anjou 1315-1323.

Era administrată direct de Regat,ca parte à unui Comitat.

Deasemenea tot atunci Regele a început construcția Castelului Huniade.

Trebuie să menționăm că Regele era de origine franceză,nu era ungur.

Deci avea o elită franceză și italiană in jur,cel puțin cât a avut reședința la Timișoara,se pot resimțiti aceste influențe.

Totuși chiar și aici prezența rumânilor era la fel de numeroasă precum și în celelalte teritorii românești.

Revenind în Voivodatul autonom (wanna be) al Transilvaniei,vom vedea ceva ce putem distinge subtile astăzi.

Dacă căutăm organizarea Bisericii catolice din Romania de azi,vin vedea niște lucruri interesante.

Există doar două arhidieceze,una este la București înființată în anul 1883.

Și una este înființată acum aproape 1000 de ani in anul 1009, practic înainte de marea schismă.

Deci dacă vorbim despre cea mai veche urmă a Creștinismului,care funcționează neîntrerupt este clar Arhidieceza de Alba Iulia,și Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia care este cea mai veche biserică din Romania.

Paradoxul în imediata vecinătate se mai află fundația unei biserici în stil bizantin,deci practic probabil acolo era o biserică mai veche înainte de aceasta.

Deci Alba Iulia era centrul spiritual al Transilvaniei în anii 1300, și implicit religios și politic chiar.

Iar Voievodul se retrăgea in cetatea de la Deva.

Practic prin mijlocul anilor 1250 a fost finalizată și după a devenit centrul de comandă,cel puțin militară a Transilvaniei.

Mai avem și Kronstadt (Brasov), Klausenburg (Cluj) , Bistritz (Bistrița) și bijuteria Schäßburg(Sighisoara).

Desigur Transilvania era cunoscută atunci sub numele de Siebenbürgen, adică cele șapte cetăți.

Desigur nu toate sunt menționate de mine mai sus,iar unele menționate nu se încadrează în ce ceea ce ce este este cunoscut că rețeaua de șapte cetăți sau numele consacrat pentru Transilvania de ,

Siebenbürgen