O lume pe cale de disparitie

În prealabil postat de anita

Cei care traiesc la tara sunt indiscutabil mai buni ,viata modesta si fara aspiratii materiale nu i-a inrait.

Indiscutabil? Ba chiar foarte discutabil. Tocmai spuneam ca viata nu e impartita in alb si negru, ca oamenii sunt cu bune si cu rele peste tot si ca ar fi o prostie sa ii impartim pe criteriul provenientei (sat/oras). Este evident pentru cine a trait in ambele medii ca fiecare vine cu avantaje si dezavantaje, oamenii sunt statistic omogeni indiferent de zona in care traiesc.

În prealabil postat de anita

Ei au o credinta si o smerenie native.

Aceasta este o impresie, nu un fapt.

În prealabil postat de anita

Am cunoscut femei care nu stiau de Paraclisul Maicii Domnului dar duceau o viata crestina si erau smerite ,ele isi vedeau lungul nasului cum se spune in popor.Le-am vazut inaltate duhovniceste cu toate ca nu aveau lecturi duhovnicesti , erau modeste , se vedeau pe ele,le-am cunoscut la o manastire.
Apoi am fost de curand in Moldova ,la o inmormantare.Casele erau acoperite cu stuf ,dar foarte curate.Oamenii mi s-au parut blanzi.

Acestea se numesc dovezi anecdotice, si doar pentru ca dumneavoastra ati intalnit cateva persoane cu a ceste caracteristici nu inseamna ca ele exista la intreaga populatie.

În prealabil postat de anita

La tara omul nu aspira la acumularea de bunuri materiale si e mai aproape de natura.Noi ne intinam cu multele griji de zi cu zi.

Poate ca pentru multi tarani moneda de larga circulatie a ramas pamantul, iar nu leii sau valuta, desi am dubii ca globalizarea inca nu a patruns la sate. Dar a spune ca taranii nu au griji la fel ca toti oamenii mi se pare absurd. Cu ce sunt ei mai presus de oraseni de nu au grija zilei de maine, in special cand ne gandim la satul romanesc de azi?

Sa terminam cu imaginile astea idilice si sa acceptam realitatea asa cum este ea. Nu sunt supraoameni. Ar fi excelent daca taranii ar fi precum ne spuneti dumneavoastra, dar din pacate nu este asa. Sunt la fel de pacatosi si de falimentari moral ca si orasenii, difera doar contextul in care asezam cele doua grupuri.

[laurschepsis]

Doamne-ajuta!

Poate ca e mai bine sa spunem ca unii dintre noi se regasesc mai usor in lumea de la sat - satul romanesc traditional - iar altii se simt mai aproape de zona urbana. Eu, de exemplu, ma vad in cele spuse de Costel, Anita, Theo si Marius. Asta, nu inseamna, ca in dialogul de pe acest topic, ceilalti gresesc. Este doar o problema de relationare. De exemplu, Brancusi si Bach imi sunt mai aproape de suflet decat Michelangelo si Gershwin. Dar imi place si Gaudi. De ce spun asta? Pentru ca in general nu se discuta in contradictoriu in lumea lui "imi place". Aici doar se afirma, si doar vis-a-vis de idee.

Satul de azi eu il vad ajuns de iluziile urbanului. Este un dopaj in sens unic cu oarece valoare si multa non valoare.

Taranul frumos era omul bun a carui imagine la oras o mai regasim in tatii si bunicii nostri, sau la Muzeul Satului si Muzeul Taranului Roman. Era fiinta cu bratele larg deschise la nivelul caruia, ca intr-o cruce milenara, se intersectau verticala cer-pamant si orizontala comunitara in casa Sfintei Treimi, in inima. Aici era comuniune, era impacare si participare. Era tihna.

Intr-un sat de munte, unde merg de mai multi ani, sat aflat acolo unde se termina soseaua, am fost martorul degenerarii sale. In numai 20 de ani au aparut bunatatile urbane: hotii, defrisarea, maneaua, nunta pentru bani, pornografia, lipsa de respect, Valentine's Day, horror-ul, divertiementul cu fite. Biserica e tot acolo, saptamana are tot sapte zile, dar niste oameni s-au schimbat.

Noi, la oras il cautam pe Dumnezeu, pe undeva, pe sus. Pentru ca la nivelul nostru vibreaza betoanele de besmetica agitatie a culturii facturilor, a lui "vreau si eu"... De noi nu mai avem timp azi. De altii, nici atat. Poate, maine. Parintii, daca nu suna, inseamna ca sunt bine. Copiii sunt cuminti. Sunt in camera lor. Fiecare in camera lui cu usa inchisa.

Zilele trecute mi-am dat seama ca nu am mai auzit de ani buni cocosii cantand in zori. In schimb, a cantat Sting ireal de frumos si am vazut filmul "Nunta muta", al lui Malaele. Nu-i inca insuportabil la oras, dar mie, dupa cele ce-am vazut in aceasta viata, imi ajung cocosii in zori si o inregistrare cu concertul lui Sting.

Noapte buna!

Doamne-ajuta!

[alicia]

Foarte frumos ce spui Laurentiu si foarte adevarat,eu personal m-am nascut la oras am crescut la oras dar nu ma mandresc cu asta ci din contra iubesc taranii si satele si imi doresc sa traiesc toata viata acolo,in ziua de azi poti avea orice la tara ba chiar mai mult de cat comfort,aer curat verdeata munti campii flori etc pe care nu cred ca le ai la oras!Oamenii oricum s-au schimbat atat la oras cat si la tara dar natura de ce sa o stricam pt placerile noastre de a construi atatea cladiri unii oameni nu au frumusetea asta in suflet de a iubi natura de a o proteja vrem sa fim mai moderni ok si eu vreau dar nu sa generalizam totul in acest modern care ne fura ce avem mai frumos!Orasul e placut ai de toate in el dar fiti sinceri nu ati avut vreodata dorinta de a fugi din el pt linistire?

[costel]

[COLOR=black]Ai drepatate laurschepsis, e vorba de relationare. Neputinta de patrundere in fiinta celuilalt, neintelegerea intre om si om face ca fiecare dintre noi sa traim intocmai ca intr-un univers inchis. Zadarnic asteptam sa cada o raza de lumina din ochii celor cu care convietuim, pentru ca fiecare din ei duc poveri fara numar, inchisi in orizontul lor. [/COLOR]

În prealabil postat de laurschepsis

In numai 20 de ani au aparut bunatatile urbane: hotii, defrisarea, maneaua, nunta pentru bani, pornografia, lipsa de respect, Valentine's Day, horror-ul, divertiementul cu fite. Biserica e tot acolo, saptamana are tot sapte zile, dar niste oameni s-au schimbat.

O spuneti de parca acestea sunt obiceiuri sau deprinderi care se raspandesc singure, ca o plaga la care nu exista antidot. Bine ca macar ati adaugat la sfarsit ca oamenii sunt cei care s-au schimbat.

Nu pornografia, maneaua si dragostea de bani sunt problema, ci faptul ca oamenii au supt toate astea ca un burete uscat. Nu exista pornografie, exista oameni care se uita la pornografie.

Oamenii despre care vorbiti, de la tara sau de aiurea, poarta raspunderea pentru actiunile lor. Iar daca Valentine's Day si filmele horror au prins la tara, asta spune ceva despre satul romanesc, despre calitatea oamenilor in sine.

Nu i-a corupt nimic din afara, au ales de capul lor sa mearga pe drumul asta. Ei au intreaga vina.

[laurschepsis]

În prealabil postat de scrabble

O spuneti de parca acestea sunt obiceiuri sau deprinderi care se raspandesc singure, ca o plaga la care nu exista antidot. Bine ca macar ati adaugat la sfarsit ca oamenii sunt cei care s-au schimbat.

Nu pornografia, maneaua si dragostea de bani sunt problema, ci faptul ca oamenii au supt toate astea ca un burete uscat. Nu exista pornografie, exista oameni care se uita la pornografie.

Oamenii despre care vorbiti, de la tara sau de aiurea, poarta raspunderea pentru actiunile lor. Iar daca Valentine's Day si filmele horror au prins la tara, asta spune ceva despre satul romanesc, despre calitatea oamenilor in sine.

Nu i-a corupt nimic din afara, au ales de capul lor sa mearga pe drumul asta. Ei au intreaga vina.

Doamne-ajuta!

Frate draga, te contarzici cu cine nu trebuie. Ai rupt din context un fragment si l-ai prezentat tendentios. Ce am spus e, zic eu, destul de clar. Am scris ca acele obiceiuri sunt raspandite dinspre oras spre sat, de oameni, si sunt asimilate rapid si tragic de lumea de la sat. Lume in care taranul frumos devine o raritate.

Trebuie neaparat sa te contrazici cu mine pentru ca in final sa spui acelasi lucru, doar asa, pentru ca iti pare ca "o spun ca si cum"? Nu inseamna ca, daca eu optez pentru viata la sat, sunt contra celor care se simt mai bine la oras.

Doamne-ajuta!

În prealabil postat de laurschepsis

Doamne-ajuta!

Frate draga, te contarzici cu cine nu trebuie. Ai rupt din context un fragment si l-ai prezentat tendentios. Ce am spus e, zic eu, destul de clar. Am scris ca acele obiceiuri sunt raspandite dinspre oras spre sat, de oameni, si sunt asimilate rapid si tragic de lumea de la sat. Lume in care taranul frumos devine o raritate.

Trebuie neaparat sa te contrazici cu mine pentru ca in final sa spui acelasi lucru, doar asa, pentru ca iti pare ca "o spun ca si cum"? Nu inseamna ca, daca eu optez pentru viata la sat, sunt contra celor care se simt mai bine la oras.

Doamne-ajuta!

Atunci imi pare rau pentru confuzie. Asa intelesesem eu ce-ati scris.

[laurschepsis]

Doamne-ajuta!

Nu-i bai, cum ar spune ardeleanul. Oricum, completarea fratiei tale este, dupa parerea mea, utila si adevarata.

Doamne-ajuta!

[costel]

Pare ciudat, insa, mi-ar placea sa am o camara taraneasca si nu un frigider, niste galosi si nu pantofi, sa pun la copt paine si nu sa o cumpar, sa miros florile si nu fumul de tutun al vecinului, sa merg pe un drum nepietruit si nu sa urc cu liftul, sa vad multi copii prin curtile oamenilor decat sa aud la tot pasul de dragoste protejata, si cate altele

Mi-e teama ca daca voi continua cu o astfel de marturisire, vor veni multi si vor spune ca nu am dormit cat trebuie. Asa ca m-am oprit.