Lumina sfanta de la Ierusalim

[patinina34]

In general, cind cineva este atit de aprig in a contrzice, are o mare durere sufleteasca, asta a fost dovedit de catre oamenii de stiinta, deci, cine are prbleme ar trebui sa merga la doctor. Ei sint oameni de stiinta.

În prealabil postat de patinina34

In general, cind cineva este atit de aprig in a contrzice, are o mare durere sufleteasca, asta a fost dovedit de catre oamenii de stiinta, deci, cine are prbleme ar trebui sa merga la doctor. Ei sint oameni de stiinta.

Uite unde era Freud.

[kore]

O prietena apropiata, o fiinta deosebita, foarte pioasa si curata sufleteste mi-a povestit ca intr-un an a participat la slujba de Inviere la o manastire din Maramures. La un moment dat, lumanarea ei s-a stins, dar ea era adancita in rugaciune si nu a reaprins-o imediat. Cand a terminat rugaciunea, a vazut cu uimire, cum lumanarea arde din nou. Nu i-a venit sa creada ca i s-a intamplat ei o minune, dar toti cei din jurul ei povesteau plini de uimire despre modul in care lumanarea ei s-a reaprins singura. A pastrat minunea in sufletul ei, si mi-a marturisit-o tot intr-un an de Paste, pe cand vorbeam despre Sfanta Lumina de la Ierusalim. Mi-a spus ca ea oricum nu avea nevoie de minuni ca sa creada, dar ceea ce i s-a intamplat o umple de bucurie.
Probabil Dumnezeu ne-a dat multora dintre noi intr-un fel sau altul si astfel de bucurii. Dar tot la fel de probabil, foarte putini dintre noi le povestim. Credinciosilor nu le trebuie minuni ca sa creada, iar necredinciosii s-ar indoi oricum si de astfel de intamplari.
In cazul de fata insa n-am putut sa rabd sa stiu adevarul si sa nu-l contrazic pe initiatorul postului care spunea ca lumanarile de la Ierusalim sunt masluite si ca in alte colturi ale lumii lumanarile nu se aprind singure. Acesta este un exemplu de caz concret, in care lumanarea nu era de la Ierusalim si prietena mea a fost singura careia i s-a aprins Lumina singura la slujba aceea, deci exclus inca o data ca si lumanarile de aici sa fi fost masluite. Desigur, cine se incapataneaza sa nu creada, poate sa caute mereu in continuare explicatii in alta parte. Se pare ca "Toma necredinciosi" vor exista mereu...

În prealabil postat de kore

O prietena apropiata, o fiinta deosebita, foarte pioasa si curata sufleteste mi-a povestit ca intr-un an a participat la slujba de Inviere la o manastire din Maramures. La un moment dat, lumanarea ei s-a stins, dar ea era adancita in rugaciune si nu a reaprins-o imediat. Cand a terminat rugaciunea, a vazut cu uimire, cum lumanarea arde din nou. Nu i-a venit sa creada ca i s-a intamplat ei o minune, dar toti cei din jurul ei povesteau plini de uimire despre modul in care lumanarea ei s-a reaprins singura. A pastrat minunea in sufletul ei, si mi-a marturisit-o tot intr-un an de Paste, pe cand vorbeam despre Sfanta Lumina de la Ierusalim. Mi-a spus ca ea oricum nu avea nevoie de minuni ca sa creada, dar ceea ce i s-a intamplat o umple de bucurie.
Probabil Dumnezeu ne-a dat multora dintre noi intr-un fel sau altul si astfel de bucurii. Dar tot la fel de probabil, foarte putini dintre noi le povestim. Credinciosilor nu le trebuie minuni ca sa creada, iar necredinciosii s-ar indoi oricum si de astfel de intamplari.
In cazul de fata insa n-am putut sa rabd sa stiu adevarul si sa nu-l contrazic pe initiatorul postului care spunea ca lumanarile de la Ierusalim sunt masluite si ca in alte colturi ale lumii lumanarile nu se aprind singure. Acesta este un exemplu de caz concret, in care lumanarea nu era de la Ierusalim si prietena mea a fost singura careia i s-a aprins Lumina singura la slujba aceea, deci exclus inca o data ca si lumanarile de aici sa fi fost masluite. Desigur, cine se incapataneaza sa nu creada, poate sa caute mereu in continuare explicatii in alta parte. Se pare ca "Toma necredinciosi" vor exista mereu...

Eu, de exemplu, v-as crede, dar dumneavoastra ati venit cu o poveste, cu o anecdota, cu ceva care s-a intamplat unei prietene. Eu, ca sceptic, nu pot sa cred in ceva, cu atat mai putin ceva atat de important ca o minune, doar pe baza marturiei unei prietene de-a dumneavoastra.

N-am spus ca nu cred in minunea de la Ierusalim. Am spus ca atata timp cat exista posibilitatea unei fraude, iar aceasta posibilitate este foarte mare - intr-atat de mare incat pana si oameni din interiorul ortodoxiei au criticat "minunea" - nu voi accepta existenta unei minuni.

Pentru ca o minune este ceva iesit din comun. Cu cat mai minunata minunea, cu atat mai mare trebuie sa fie scepticismul. Mai ales cand e vorba de cea mai mare minune a ortodoxiei.

În prealabil postat de scrabble

Eu, de exemplu, v-as crede, dar dumneavoastra ati venit cu o poveste, cu o anecdota, cu ceva care s-a intamplat unei prietene. Eu, ca sceptic, nu pot sa cred in ceva, cu atat mai putin ceva atat de important ca o minune, doar pe baza marturiei unei prietene de-a dumneavoastra.

N-am spus ca nu cred in minunea de la Ierusalim. Am spus ca atata timp cat exista posibilitatea unei fraude, iar aceasta posibilitate este foarte mare - intr-atat de mare incat pana si oameni din interiorul ortodoxiei au criticat "minunea" - nu voi accepta existenta unei minuni.

Pentru ca o minune este ceva iesit din comun. Cu cat mai minunata minunea, cu atat mai mare trebuie sa fie scepticismul. Mai ales cand e vorba de cea mai mare minune a ortodoxiei.

Daca intr-o zi se dovedeste ca a fost ceva fals? Va dati seama cum v-ati simti ca ortodocsi? Nu vad cum scepticismul n-ar fi in favoarea voastra.

Nu cred ca cineva de sus v-ar condamna pentru ca ati cercetat fenomenul, pentru ca o faceti ca sa va convingeti de sfintenia sa, ca sa fiti apoi increzatori ca adoptati ca minune ceva real, nu o frauda.

Si nu-mi vindeti argumentele slabe cum ca nu aveti nevoie de dovezi ca sa credeti ca e minune, cateva relatari si o editie a evenimentului transmisa la TV nu au cum sa fie dovezi concrete.

Sa nu uitam ca in Ortodoxie eu intrat si masoni, lupi imbracati in haine de oaie care lovesc din interior, cu mai multa eficienta dacat comunistii. Ei au ranguri chiar, scriu carti, iar pe alocuri mai ,,scapa'' cate o perla de i-ar invidia pana si Scaraoschi. ,,Descoperitorii'' acestia nu sunt decat slugile antihristului pe care nu-i intereseaza adevarul, ci au in vedere numai planul lor diabolic, in concordanta cu directivele primite de la mai-marii lor. Fara discernamant, putem cadea in plasa lor. Si adio, mantuire!

[anita]

Scrabble ,gandeste-te ca Sfanta Lumina se aprinde singura de aproape 2000 de ani la Sfantul Mormant ,si au fost perioade cand Sfantul Mormant era sub administrarea musulmanilor ,deci nu avea cine sa falsifice ,mai ales atunci.
Credinta ortodoxa dainuie de 2000 de ani.
Da-mi un exemplu de tara ,imperiu ,carte care sa fie la fel de pomenite ca Biblia sau slujba Sfintei Liturghii.

Even some Orthodox Christians have been critical of the Holy Fire, such as Adamantios Korais who condemned what he considered to be religious fraud in his treatise "On the Holy Light of Jerusalem." He referred to the event as "machinations of fraudulent priests" and to the "unholy" light of Jerusalem as "a profiteers' miracle".

sau:

Porphyrius was a Russian Orthodox archimandrite who was sent on the official Church-related research mission to Jerusalem and other places (Egypt, Mount Athos). While in Jerusalem, he founded the Russian Mission there. Later, after his return to the Russian Empire, he was made a bishop in the diocese of Kiev.

Porphyrius recorded his impressions in his diaries, which were published as Kniga bytija moego (The Book Of My Being) in 8 volumes from 1894 to 1901 [13]. In the first volume Porphyrius writes, "A hierodeacon who penetrated into the shrine of the Tomb at the time when, as everyone believes, the holy fire descends, saw with horror that the fire is ignited from a mere icon-lamp which never goes out, and thus the holy fire isn't a miracle. He himself told me about this today" (Kniga bytija moego, vol. 1 (years 1841-1844), p. 671). It is not stated how this perpetual flame is supposed to be kept alight.

Porphyrius later relates a story told to him by a metropolitan in Jerusalem. According to this, when Ibrahim Pasha was there he wanted to verify the authenticity of the miracle, so he told the Patriarch's deputies to allow him inside the shrine during the rites. If the miracle was authentic he would donate a large sum of money, but if it were a fraud he would confiscate all the money given by pilgrims and expose the fraud in all the European newspapers.

Deputies Metropolitan Misaеl of Petra, Metropolitan Daniel of Nazareth, and Bishop Dionysius of Philadelphia met to discuss the offer. Misael then admitted that he ignites the fire from an icon-lamp which is hidden behind the marble icon of Christ's Resurrection behind the burial couch. Thus they decided to beg Ibrahim not to interfere in religious business and not to expose the secrets of Christian rites, because the Russian Emperor Nicholas would be very unhappy if that were to happen. Ibrahim Pasha therefore decided not to press the matter. But from that time the clergy of the Tomb ceased to believe in the miraculous descent of the Holy Fire.

Porphyrius continues, "...the metropolitan added that only from God himself they await the cessation of (our) pious lie. As he is able, he will calm the people who now believe in the fiery miracle of the Great Sabbath. But we cannot even start this revolution in thought. We'd be torn apart near the very shrine of the Holy Tomb.

"We have informed the patriarch Athanasius, who then lived in Constantinople, about the blackmail of Ibrahim Pasha, but in our letter to him we wrote 'sacred fire' instead of 'holy light'. Surprised by this change the blessed elder asked us: 'Why are you calling the Holy Fire differently?' We told him the truth, but added that the fire, ignited on the Lord's Tomb from the concealed icon-lamp, is, after all, a sacred fire, since it comes from a sacred place." (Kniga bytija moego, vol. 3, pp. 299-301)

Sursa.

@anita: remarcile tale nu sunt relevante, aici discutam despre Focul de la Ierusalim, nu despre Biblie sau Liturghie. Cat despre Focul in sine, ce sa spun? Credeti ca turcii n-ar fi fost in stare sa permita desfasurarea "fenomenului" an de an in schimbul altor beneficii din partea lumii crestine? Inseamna ca nu aveti habar despre cum functioneaza politica.

[Tchaikovskaya]

În prealabil postat de scrabble

Eu, de exemplu, v-as crede, dar dumneavoastra ati venit cu o poveste, cu o anecdota, cu ceva care s-a intamplat unei prietene. Eu, ca sceptic, nu pot sa cred in ceva, cu atat mai putin ceva atat de important ca o minune, doar pe baza marturiei unei prietene de-a dumneavoastra.

N-am spus ca nu cred in minunea de la Ierusalim. Am spus ca atata timp cat exista posibilitatea unei fraude, iar aceasta posibilitate este foarte mare - intr-atat de mare incat pana si oameni din interiorul ortodoxiei au criticat "minunea" - nu voi accepta existenta unei minuni.

Pentru ca o minune este ceva iesit din comun. Cu cat mai minunata minunea, cu atat mai mare trebuie sa fie scepticismul. Mai ales cand e vorba de cea mai mare minune a ortodoxiei.

Pardon, cea mai mare minune a creştinismului (şi implicit a ortodoxiei) este Învierea.

În prealabil postat de kore

O prietena apropiata, o fiinta deosebita, foarte pioasa si curata sufleteste mi-a povestit ca intr-un an a participat la slujba de Inviere la o manastire din Maramures. La un moment dat, lumanarea ei s-a stins, dar ea era adancita in rugaciune si nu a reaprins-o imediat. Cand a terminat rugaciunea, a vazut cu uimire, cum lumanarea arde din nou. Nu i-a venit sa creada ca i s-a intamplat ei o minune, dar toti cei din jurul ei povesteau plini de uimire despre modul in care lumanarea ei s-a reaprins singura. A pastrat minunea in sufletul ei, si mi-a marturisit-o tot intr-un an de Paste, pe cand vorbeam despre Sfanta Lumina de la Ierusalim. Mi-a spus ca ea oricum nu avea nevoie de minuni ca sa creada, dar ceea ce i s-a intamplat o umple de bucurie.
Probabil Dumnezeu ne-a dat multora dintre noi intr-un fel sau altul si astfel de bucurii. Dar tot la fel de probabil, foarte putini dintre noi le povestim. Credinciosilor nu le trebuie minuni ca sa creada, iar necredinciosii s-ar indoi oricum si de astfel de intamplari.
In cazul de fata insa n-am putut sa rabd sa stiu adevarul si sa nu-l contrazic pe initiatorul postului care spunea ca lumanarile de la Ierusalim sunt masluite si ca in alte colturi ale lumii lumanarile nu se aprind singure. Acesta este un exemplu de caz concret, in care lumanarea nu era de la Ierusalim si prietena mea a fost singura careia i s-a aprins Lumina singura la slujba aceea, deci exclus inca o data ca si lumanarile de aici sa fi fost masluite. Desigur, cine se incapataneaza sa nu creada, poate sa caute mereu in continuare explicatii in alta parte. Se pare ca "Toma necredinciosi" vor exista mereu...

Iti multumesc, kore, ca ne-ai impartasit povestea cu reaprinderea lumanarii. Dumnezeu ii mangaie astfel pe cei credinciosi.
Minuni se intampla, numai sa avem ochi sa le vedem.
Chiar daca sunt off-topic, as vrea sa dau doua exemple:
- Pr. Aarsenie Papacioc povesteste ca la inceputul calugariei lui raspundea la manastire de candela de la icoana Maicii Domnului. Nu exista ulei pe piata si nu i se prea dadea; cu toate astea cand mergea dimineata si vedea ca mai arde candela, chiar fara ulei, mergea in genunchi de la usa pana la icoana, caci stia ca e minune a Maicii Domnului.
- Al doilea caz: un domn a povestit, ca lumanarea era pe terminate si si-a propus sa se roage cat timp arde lumanarea. A mai ars timp de doua ore, timp in care s-a rugat.
Imi pare rau de cei fara credinta care se lipsesc de asemenea semne Dumnezeiesti; totusi nu intamplator se afla aici printre credinciosi si citesc asemenea marturii.