putem concepe copilul sambata seara sau duminica seara?

[Fani71]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Pai asta voiam sa aflu...chiar duhovnicul saracu' trebuie deranjat de noi in fiecare zi ca sa ii mai adresam cateva intrebari si sa cerem sfaturi? Pe undeva mi se pare si egoism in modul asta de a gandi. Eu pe duhovnic nu il vad ca stand la dispozitia mea, pentru ca si el este om si are viata lui ( in manastire sau de familie) si mi s-ar parea lipsa de bun simt din partea mea sa ii cer sa stea numai dupa problemele care ma framanta pe mine. Un duhovnic nu ma indruma doar pe mine, mai sunt atatia...daca l-ar cauta si suna toti in fiecare zi?
Nu este cumva pe undeva si o nevoie de dependenta putin patologica in nevoia unora de a cere permanent sfaturi de la duhovnic? Nu e putin deplasat ca un crestin sa fie crestin doar datorita duhovnicului...unde este nevointa si decizia lui personala, ce s-ar intampla cu un astfel de om daca din varii motive nu ar mai putea lua legatura cu duhovnicul 1 luna? Ar dispera? Ar innebuni? S-ar simti pierdut? Sau ar fi un crestin asa cum a fost si pana atunci?

Andrusca, cred ca ai pus degetul pe rana.

Ii dau dreptate Cristinei pana la un punct, pentru ca intr-adevar, in ortodoxie se spune ca este importanta relatia cu duhovnicul si este hotararea noastra sa ii cerem sfatul, sa ascultam (sau nu) de el.
De ce este asa? Pentru ca ortodoxia nu este individualista, Biserica este o comuniune a crestinilor in Hristos, si de asta exista aceasta traditie de a ne sfatui unii pe altii duhovniceste, de a nu lua hotarari singrui.

Insa din pacate exista si o parte de umbra. Duhovnicul capata uneori caracter de guru, fie din vina lui, fie din vina noastra, a nematuritatii noastre, si in loc sa devina un ajutor devine o piedica a maturitatii noastre duhovnicesti. Ramanem ca niste copii care cer voie pentru orice, care cum ziceai (sa stii ca nu este doar o caricatura, sunt unii asa) il suna in fiecare zi sa intrebe ce sa faca.

Un duhovnic bun incearca sa isi educe copiii duhovnicesti spre maturitate, astfel incat ei sa isi dea seama singuri ce este bine si rau si sa evolueze. Nu spre dependenta.

Noi ii tot criticam pe catolici si zicem ca papalitatea este un lucru rau. Unoeri, in ortodoxie am impresia ca nu exista doar un papa, ci multi papi, foarte multi.
Din ideea buna si frumoasa a sfatuirii duhovnicesti, a depasirii individualitatii, a comuniunii, se ajunge la dependenta si despotism.

Suntem cam off topic dar are legatura cu subiectul nostru pt ca toata lumea vad ca ii trimite pe oamenii care isi pun intrebari legate de intimitatea cuplului la duhovnic... Este ceva putred aici, dupa parerea mea, si cu tot respectul pentru parerea Cristinei ale carei postari le citesc mereu cu mult interes si cu care adesea sunt de acord.

Daca vreti, putem continua discutia asta pe alt topic mai potrivit.

[sophia]

Din nou am ajuns la acest subiect dureros si din nou nu s-a ajuns la vreun rezultat, ci doar la discutii aprinse.
Mi-au placut unele interventii realiste: Ory, Fani, Cristina si Andrusca.
Ma alatur lor cu intrebarile si dilema mea, pe care nu voi inceta sa caut sa o lamuresc.
1. Din nou ajungem la ideea ca de fapt relatiile trupesti, in cuplu, reprezinta ceva pacatos si murdar. Si din nou intreb de ce? Si unde scrie asta?
Altfel nu existau aceste restrictii pentru cei casatoriti.
Si nu cred ca este vorba, asa cum incearca unii sa explice, de nevoia unei abstinente, sau de o reglementare ca asa ar fi bine din punct de vedere medical, biologic, sau mai stiu eu. Ci vad ca este vorba de pacatul de a avea aceste relatii in general, pentru a procrea sau nu.
2. Se aduce mereu in discutie ideea cu duhovnicul.
Si atunci intreb si eu ca si ceilalati: mergem pentru orice la duhovnic, trebuie sa discutam si viata intima cu duhovnicul? Si pana unde?
Pe urma intreb ce sa faca cei care nu au duhovnic. La orice intrebare aud aici: du-te la duhovnic si intreaba. Si cati sunt cei care au duhovnic si mai ales unul cu care sa discute orice si oricand si fara probleme?
3. Se vorbeste aici si despre copii care daca sunt conceputi in zile nepermise (oribil!), sunt anormali, sau bolnavi sau mai stiu eu.
Pai daca ne gandim cati dintre milioanele de crestin din lumea asta sunt conceputi in vreo zi de post sau nepermisa, am ajunge numai la o mana de credinciosi care sunt conceputi la timp corect. Si cati din ei nu sunt sanatosi totusi?
Este utopic ceea ce se spune aici. Cati oameni credinciosi stiu, sau iau in considerare asemenea reguli.
Pe urma ma mai gandesc la niste aspecte:
a. se stie ca femeia are numai anumite zile fertile. Si atunci, daca astea se suprapun peste zile nepermise si de post, cum ramane cu copii? Daca mai sosoctim si cate zile de post si nepermise exista in an, ce mai ramane pentru procreere?
b. legat de a retinere si abstinenta - toate bune, dar cati au nevoie de asa ceva, cu adevarat? Ma refer la majoritatea cuplurilor unde sexul nu se poate face la comanda (fie datorita programului, ca in acest caz), fie din motive de boala, fie pentru ca oamenii sunt si sa destul de retinuti/timizi din acest punct de vedere.
Inteleg sa pui aceste restrictii pentru unii care sunt in stare/au deobicei sex zilnic, sau mai mult de 3, 4 zile pe saptamana, dar pentru cei care abia au 1-2 ori?
In fine am ajuns sa-mi fac probleme si eu insami, sa ma gandesc si eu cum sa fac si sa intreb si pe altii cum procedeaza: ii spun sotului/sotiei la momentul respectiv "Nu pot, este zi nepermisa de biserica!" Nu ajung la conflicte si chiar la...divort? Mai ales daca este in joc procreerea.
Nu stiu, nu inteleg si este una din problemele/limitele mele cu (in) credinta/religia.

[ory]

Exact Sophia, este absolut oribil si primitiv sa spui ca acei copii care sunt conceputi in zile de post, nu sunt copii Binecuvantati, ba mai mult decat atat, ca ar fi blestemati....oare cei care emit asemenea idei, prostii, chiar gandesc, chiar au cu ce gandi ?, caci mie imi este imposibil sa-i inteleg ca si oameni rationali.
Dumnezeu nu ar spune niciodata asa ceva, niciodata.....iar cei care spun o fac in mod abuziv si absolut intolerabil fata de Dumnezeu, in numele Lui.
Voi, toti oamenii stiti sigur in ce zi ati fost conceputi de mamica voastra ? Nu cred, si atunci, de unde atata indoctrinare falsa, aberanta....no comment!
Uitati-va, in genere prin mediul rural, sunt multi educati in spirit religios, multe mame, majoritatea sunt apropiate de biserica, insa se omite ( ori din neputinta ) educatia sociala si intelectuala, dar mai ales intelegerea si oranduirea favorabila din punct de vedere psihologic al indivizilor din familie, fapt pentru care uitati-va cate grozavii au loc, mai cu precadere in acest mediu. Credinta este saraca fara o abordare morala, fara o conduita civilizata, fara o educatie sociala care sa stimuleze prin constiinta aceasta viata crestineasca....dar, mai ales fara conceptul de iubire .
Ce se-ntampla oameni buni cu atatea sinucideri, ce se-ntampla cu atata nepasare, ce se-ntampla cu atata materialism, cu atatea avorturi, cu atatia copii chinuiti, cu atata coruptie si minciuna, cu atata precurvie ?...cand, in fiecare casa romaneasca se presupune ca exista ortodoxie !???

În prealabil postat de ory

Exact Sophia, este absolut oribil si primitiv sa spui ca acei copii care sunt conceputi in zile de post, nu sunt copii Binecuvantati, ba mai mult decat atat, ca ar fi blestemati....oare cei care emit asemenea idei, prostii, chiar gandesc, chiar au cu ce gandi ?, caci mie imi este imposibil sa-i inteleg ca si oameni rationali.
Dumnezeu nu ar spune niciodata asa ceva, niciodata.....iar cei care spun o fac in mod abuziv si absolut intolerabil fata de Dumnezeu, in numele Lui.
Voi, toti oamenii stiti sigur in ce zi ati fost conceputi de mamica voastra ? Nu cred, si atunci, de unde atata indoctrinare falsa, aberanta....no comment!
Uitati-va, in genere prin mediul rural, sunt multi educati in spirit religios, multe mame, majoritatea sunt apropiate de biserica, insa se omite ( ori din neputinta ) educatia sociala si intelectuala, dar mai ales intelegerea si oranduirea favorabila din punct de vedere psihologic al indivizilor din familie, fapt pentru care uitati-va cate grozavii au loc, mai cu precadere in acest mediu. Credinta este saraca fara o abordare morala, fara o conduita civilizata, fara o educatie sociala care sa stimuleze prin constiinta aceasta viata crestineasca....dar, mai ales fara conceptul de iubire .
Ce se-ntampla oameni buni cu atatea sinucideri, ce se-ntampla cu atata nepasare, ce se-ntampla cu atata materialism, cu atatea avorturi, cu atatia copii chinuiti, cu atata coruptie si minciuna, cu atata precurvie ?...cand, in fiecare casa romaneasca se presupune ca exista ortodoxie !???

Nu spune nimeni ca acei copii nu ar fi binecuvantati, dar , in lumea asta fiecare gest, fiecare cuvant conteaza, se inscrie undeva. Vedeti ce vremuri traim, rasplata faptelor se cam face pe loc, timpul s-a condensat deci distanta dintre fapta si rasplata s-a scurtat considerabil, nu ar fi pacat sa sufere un copil nevinovat de pe urma "zburdalniciei" parintilor?
Conteaza asa de mult inca o ora sau inca o zi stiind ca de asta depinde starea de bine a copiilor nostri? Nu v-ati pus intrebarea de ce se sinucid copiii nostri pe capete? Nu vedeti ce grozavii se petrec in toata lumea? V-a trecut vreodata prin minte ca ceea ce se intampla in aceste zile ar putea fi o selectie, o cernere a celor buni de cei rai? Credeti ca toate accidentele sunt doar o urmare a vitezei sau neatentiei? Traim in viteza si nu prea mai avem timp de meditatie si reflectie, dar undeva , in adancul sufletului realizam ca se intampla ceva, ca a venit sau vine vremea cand trebuie sa dam socoteala pentru faptele,vorbele si gandurile noastre. Necazul este ca ne lasam prinsi in mocirla cotidiana si uitam sa facem o suma a evenimentelor zilnice la care am fost martori sau partasi. Rezultatul se vede in descrierea starii de fapt pe care a facut-o Ory in comentariul anterior. Dar, decat sa batem apa in piua, nu ar fi mai bine sa incercam sa indreptam viata noastra, a fiecaruia, intai si pe urma a celor apropiati noua? Cred ca s-ar forma o unda care ar putea modifica societatea... Mai sunt urechi ciulite si inimi deschise, cu putina bunavointa si vorba buna mai putem schimba atitudinea celor din jurul nostru....

Foarte bine punctat eudelasibiu, subscriu la cele spuse de tine;
dealtfel vorba "parintii mananca agurida iar copiilor li se strepezesc dintii" - spune multe.
Pentru mine( cat si pentru sotul meu) cartile parintelui Arsenie Boca au fost ca doua perechi de palme, m-au trezit din somnolenta si recunosc si eu ca ne-a fost tare greu la inceput dar....incetul cu incetul invatam tot alfabetul, cu ajutorul lui Dumnezeu si al duhovnicului am depasit momentele de rusine, de a intreba;cand noi am marturisit faptul ca nu pazeam zilele de post, zilele de sarbatoare, de duminica, am fost opriti de la Sf. Impartasanie si am suferit pentru asta; si daca respecti canonul dat de duhovnic...totul merge spre bine, pazirea zilelor oprite devine obisnuinta si nu ti-ar mai trebui nici in ruptul capului;
Poate nu era cazul sa fac aceasta marturisire publica dar (poate) ajuta pe cineva; sa nu uitam ca la scaunul spovedaniei Hristos sta nevazut si vorbeste prin gura preotului; as fi tare curioasa sa stiu daca cineva are dezlegare de la duhovnicul sau sa conceapa copii oricand, in orice zi; dealtfel cred ca orice preot din orice biserica poate da raspunsul pe loc la aceasta intrebare

[AndruscaCIM]

Eu cred ( eu pacatoasa bineinteles) ca daca un cuplu isi doreste copii ( de fapt asa e si normal), dar se vad doar intr-o zi din saptamana...aia e. Mi s-ar parea ridicol sa li se spuna " Va intalniti numai miercurea? Nu faceti copii !" :))....Religia ortodoxa nu e numai aspra si stricta ,mai e si iubitoare si intelege oamenii, atunci cand pur si simplu nu au alte optiuni. Aceste reguli sunt pentru a ne pazi sanatatea sufleteasca si a nu lasa portite celui rau, dar cand tu stii deja ce se cuvine si ce nu si mergi pe o linie... te rogi lui Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa te ierte pentru ca altfel nu se poate...eu cred ca Dumnezeu, Sfintii, Biserica si Duhovnicul inteleg situatiile de genul asta totusi.
Asa vad eu aceasta situatie.
Doamne ajuta!

În prealabil postat de veveritza

Foarte bine punctat eudelasibiu, subscriu la cele spuse de tine;
dealtfel vorba "parintii mananca agurida iar copiilor li se strepezesc dintii" - spune multe.
Pentru mine( cat si pentru sotul meu) cartile parintelui Arsenie Boca au fost ca doua perechi de palme, m-au trezit din somnolenta si recunosc si eu ca ne-a fost tare greu la inceput dar....incetul cu incetul invatam tot alfabetul, cu ajutorul lui Dumnezeu si al duhovnicului am depasit momentele de rusine, de a intreba;cand noi am marturisit faptul ca nu pazeam zilele de post, zilele de sarbatoare, de duminica, am fost opriti de la Sf. Impartasanie si am suferit pentru asta; si daca respecti canonul dat de duhovnic...totul merge spre bine, pazirea zilelor oprite devine obisnuinta si nu ti-ar mai trebui nici in ruptul capului;
Poate nu era cazul sa fac aceasta marturisire publica dar (poate) ajuta pe cineva; sa nu uitam ca la scaunul spovedaniei Hristos sta nevazut si vorbeste prin gura preotului; as fi tare curioasa sa stiu daca cineva are dezlegare de la duhovnicul sau sa conceapa copii oricand, in orice zi; dealtfel cred ca orice preot din orice biserica poate da raspunsul pe loc la aceasta intrebare

...si ii acuza de fariseism pe cei care sustin altceva decat ceea ce au fost invatati sau au auzit dealungul timpului. Pe langa asta, au deprins si prostul obicei sa despice in 64 orice. Dogmele si invataturile Bisericii nu se discuta, le plici sau nu le aplici, dupa cum crezi de cuviinta. Mersul la biserica nu este obligatoriu, dar daca te duci, conformeaza-te regulilor, daca nu, stai acasa si mai departe vezi ce fel fel de viata o sa ai. Din pacate multi dintre noi nu invata nici dupa ce s-au lovit de pragul de sus. Regulile de circulatie sau legile le respecta marea majoritate a cetatenilor unei tari, fie ca le convine fie ca nu. In schimb, cand vine vorba de Biserica, toti strambam din nas si facem mutre ba ca asta nu e normal, ba ca cealalta nu e tocmai asa cum ne inchipuim si ne luam libertatea de a incalca normele si invataturile in numele libertatii( religioase, de idei s.a.m.d.) ca doar e democratie. Ar trebui sa invatam de la musulmani, aia, cand incepe muezinul chemarea la rugaciune lasa totul, isi astern covorasul si se roaga fara sa mai tina cont de ce spune evreul, catolicul sau ortodoxul. Noi, in schimb suntem liberi....indiferent cat ne costa acea libertate...Pacat ca ne pierdem asa usor...

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de eudelasibiu

...si ii acuza de fariseism pe cei care sustin altceva decat ceea ce au fost invatati sau au auzit dealungul timpului. Pe langa asta, au deprins si prostul obicei sa despice in 64 orice. Dogmele si invataturile Bisericii nu se discuta, le plici sau nu le aplici, dupa cum crezi de cuviinta. Mersul la biserica nu este obligatoriu, dar daca te duci, conformeaza-te regulilor, daca nu, stai acasa si mai departe vezi ce fel fel de viata o sa ai. Din pacate multi dintre noi nu invata nici dupa ce s-au lovit de pragul de sus. Regulile de circulatie sau legile le respecta marea majoritate a cetatenilor unei tari, fie ca le convine fie ca nu. In schimb, cand vine vorba de Biserica, toti strambam din nas si facem mutre ba ca asta nu e normal, ba ca cealalta nu e tocmai asa cum ne inchipuim si ne luam libertatea de a incalca normele si invataturile in numele libertatii( religioase, de idei s.a.m.d.) ca doar e democratie. Ar trebui sa invatam de la musulmani, aia, cand incepe muezinul chemarea la rugaciune lasa totul, isi astern covorasul si se roaga fara sa mai tina cont de ce spune evreul, catolicul sau ortodoxul. Noi, in schimb suntem liberi....indiferent cat ne costa acea libertate...Pacat ca ne pierdem asa usor...

Banuiesc ca stii si celelalte aspecte ale Islamismului si numai faptul ca isi astern covorasul cumintei in intersectii, in miezul zilei pentru a-si face rugaciunea

[coralina]

În prealabil postat de eudelasibiu

Regulile de circulatie sau legile le respecta marea majoritate a cetatenilor unei tari, fie ca le convine fie ca nu. In schimb, cand vine vorba de Biserica, toti strambam din nas si facem mutre ba ca asta nu e normal, ba ca cealalta nu e tocmai asa cum ne inchipuim si ne luam libertatea de a incalca normele si invataturile in numele libertatii( religioase, de idei s.a.m.d.) ca doar e democratie.

Eu m-am saturat sa vad regulile de circulatie sau legile unei tari comparate cu restrictiile impuse de biserica. Pai daca nu respecti o regula de circulatie, daca treci strada aiurea, prin loc nepermis, fara sa te asiguri, da masina peste tine si ori te omoara ori te nenoroceste pe viata. La fel si daca nu respecti culoarea rosie a semaforului: simti imediat pe pielea proprie consecinta.
Legile unei tari functioneaza pe acelasi principiu, fapta (rea) si raspala imediata pe masura.

Acum, cum poti dumneata sa compari cele doua sisteme exemplificate mai sus cu felul in care biserica intelege sa impuna limitari credinciosilor? Daca nu respecti acele limitari nu te trasneste Dumnezeu din ceruri in secunda urmatoare. Asta e diferenta enorma dintre cele doua aspecte. Pedeapsa pentru cele rele comise in viata asta va fi primita in viata urmatoare iar acest lucru nu este palpabil! Nu este precum un picior rupt (daca da masina peste tine) sau statul in inchisoare (daca furi). Din aceasta cauza oamenii tind sa "neglijeze" aceste "reguli" ale bisericii.

Dumneata ai ajuns la credinta desavarsita, la 100% traire fara sa parcugi etape pline de indoiala, de incertitudine, de ezitare? Daca e asa, te asigur ca esti un caz unic.
De ce crezi ca crestinii se roaga asa: "Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!"?

Doamne ajuta!


... aa, si inca ceva, gasirea unor justificari de ordin mistico-punitiv pentru handicapurile unor copii mi se pare total nelalocul ei!

[ioanaz]

În prealabil postat de veveritza

Foarte bine punctat eudelasibiu, subscriu la cele spuse de tine;
dealtfel vorba "parintii mananca agurida iar copiilor li se strepezesc dintii" - spune multe.
Pentru mine( cat si pentru sotul meu) cartile parintelui Arsenie Boca au fost ca doua perechi de palme, m-au trezit din somnolenta si recunosc si eu ca ne-a fost tare greu la inceput dar....incetul cu incetul invatam tot alfabetul, cu ajutorul lui Dumnezeu si al duhovnicului am depasit momentele de rusine, de a intreba;cand noi am marturisit faptul ca nu pazeam zilele de post, zilele de sarbatoare, de duminica, am fost opriti de la Sf. Impartasanie si am suferit pentru asta; si daca respecti canonul dat de duhovnic...totul merge spre bine, pazirea zilelor oprite devine obisnuinta si nu ti-ar mai trebui nici in ruptul capului;
Poate nu era cazul sa fac aceasta marturisire publica dar (poate) ajuta pe cineva; sa nu uitam ca la scaunul spovedaniei Hristos sta nevazut si vorbeste prin gura preotului; as fi tare curioasa sa stiu daca cineva are dezlegare de la duhovnicul sau sa conceapa copii oricand, in orice zi; dealtfel cred ca orice preot din orice biserica poate da raspunsul pe loc la aceasta intrebare

Ok, inteleg punctul tau de vedere(si al multora care mi-au raspuns) si sunt de acord cu el in CONDITII NORMALE, dar revin la intrebarea initiala a acestei discutii. HELLO, oameni buni, SOTUL MEU PLEACA DE LUNI DIMINEATA APROX. 6.30 PANA SAMBATA SEARA. Ce fac? Divortez? Sau? Asta era si problema! Nu ca daca ar fi cu mine tot timpul nu m-as putea abtine duminica, miercurea si vinerea, dimpotriva, as fi poate mult mai linistita sufleteste ca respect ce trebuie respectat.
Vad ca discutia a deviat de la subiectul initial. Acum discutia ar fi indreptatita in conditiile in care eu as avea o viatza normala si ne-am vedea seara de seara. Atunci ar fi departe de mine si macar gandul sa incalc regulile de post sau de Sarbatori si duminici.
Si dupa cum s-a mai spus femeia e fertila 1 saptamana din 4 oameni buni. Nu iti iese luna asta, trebuie sa astepti cu nerabdare luna viitoare.
Si sunt curioasa cati dintre cei casatoriti de max 3 ani ar reusi sa se abtina in week-end in conditiile in care doar atunci se vad? Va puteti pune macar cu gandul in situatia mea?
Doamne ajuta!