Rautatea omului bun!

[icamilin]

[quote=OmuBun;170722]Auzim de foarte multe ori in preajma noastra, sau poate chiar noi am spus-o uneori: “Iert, dar nu uit!!” Ce inseamna iertarea fara uitare? Cum poate un om care merge regulat la biserica sa nu raspunda unui “buna ziua!” oferit din partea cuiva cu care a avut o mica neintelegere cu totul neinsemnata ? Ne place sa trecem drept " oameni buni ", tinem post in zilele insemnate in calendar, facem milostenie, dar ramanem in sufletul nostru cu inima impietrita pentru niste motive carora le dam mult prea mare importanta, ne pomenim criticand persoane despre care nu stim mai nimic, ce-i in sufletul lor, care e relatia lor cu divinitatea, care e zbuciumul lor interior, iar asta in raport cu convingerile noastre extrem de subiective ! Ne indoctrinam si ne inarmam cu legi si dogme crestine pe care le facem SABLON, apoi cautam sa modelam omul dupa cat de adanc am inteles noi Sfanta Scriptura fara sa tinem seama de propriile noastre limite. In goana noastra dupa salvarea sufletelor uitam ca avem de-a face cu oameni sensibili care nu pot fi modelati peste noapte dupa bunul nostru plac... "

Mi-am propus sa-ti multumesc din suflet pentru simplitatea, sinceritatea vorbelor scrise in acest mesaj. Cat adevar ai cuprins in ele!
Starea mea sufleteasca in acest moment este foarte tulbure si o recunosc foarte clar in mesajul tau. Ma rog la bunul Dumnezeu sa ma ajute sa depasesc situatia si sa revin la starea mea de liniste si pace.
Doamne ajuta-ma! cu deosebita stima, OMUBUN ! icamilin

[alexaa]

Problema lui "Iert, dar nu uit" ramane mereu de actualitate. Cu totii vrem din tot sufletul sa fim mai buni. Ce greu este, insa, sa ierti si sa uiti cand cineva tot repeta acelasi "atac" la perioade de timp destul de scurte si nici nu isi da seama cat de mult doare. Nu reusesti sa o ierti si sa o uiti pe prima, ca imediat vine urmatoarea. Numai Dumnezeu ne poate ajuta sa iertam si sa uitam, daca Il rugam mult de tot. Si eu as vrea asa de mult sa fiu mai buna. Am gasit rugaciunea pentru vrajmasi pe siteul acesta si mi-a luat cam 20 de kilograme de pe suflet.

[mara2008]

Da OM BUN,si eu iti aduc calda recunostinta pentru vorbele tale,pentru sinceritatea ta,caci e foarte mult adevar in vorbele tale "iert dar nu uit"si putini avem puterea ,taria de a recunoaste asta caci de multe ori asa cum spune si -alexaa-este foarte greu sa uiti si sa ierti cand atacu se repeta,eu am patit-o cu maicuta mea pe ultimu drum al ei mergand,sincer nu stiu daca am reusit s-o iert desi in fata i-am spus ca da si m-am rugat sa o pot ierta pentru toate,dar erau lucruri recunoscute de mult de ea care in apropierea morti mi le-a spus altfel,si nu numai fata de ea mi s-a intamplat asta si mie tare greu s-o recunosc ca as vrea sa pot ierta din adancul sufletului si uita.Ma rog mereu si sper sa reusesc odata sa pot ierta din suflet,sa simt ca am reusit sa fac asta.Insa daca un om mi-a gresit si imi da buna ziua e imposibil sa nu ma bucur si sa nu iert indiferent ce a facut si cred ca cine nu poate ierta in asa situatie nu-i bun crestin caci si cel de SUS ne iarta si ingaduie cu bune si rele,si nu putem fii noi mai presus decat el.Am invatat multe de la voi toti,din pelerinaje si va multumesc ca pot fi mai rabdatoare,mai intelegatoare si mai iertatoare .ca imi pot duce crucea altfel decat inainte caci am inteles multe..Da, am invatat ca doar rugandu-ne mult din suflet multe putem primi si multe putem face,totul tine de noi ,de dorinta noastra si de rugaciunea noastra spusa din adancul sufletului nostru.
Doamne ajuta!

[alexaa]

Iata cuvintele care pentru mine au fost balsam, le regasiti in rugaciunea pentru vrajmasi, tot pe acest site:
"Da-le, Doamne, pacea Ta, lumnineaza-le mintea, ca sa te cunoasca pe Tine si poruncile Tale, curateste-le inima si o mladie, ca sa-si vada gresealele si sa se caiasca de nedreptatile lor. Nu-i lasa pe ei, Doamne, in ratacire si in pacat! Trimite-le lor binecuvantarea Ta, ca sa se intoarca si sa se mantuiasca si sa fie vii intru imparatia Ta!"

Nu stiu ce v-a apucat, dar nu merit atatea vorbe bune... N-as vrea sa mi-o iau in cap. Chiar daca pe alocuri mi s-au umezit ochii de emotie, trebuie sa stiti sa sunt un om ca oricare dintre voi si nu trebuie sa va asteptati de la mine sa ma pot stapani de fiecare data numai fiindca asa se cade din partea mea. Cu totii gresim si o sa ajung probabil precum un fotbalist recunoscut de la care publicul se asteapta sa nu rateze niciodata, iar daca rateaza il trimit imediat la origini. Sunt constient ca am un orgoliu de care nu sunt tocmai mandru, iar datorita lui, mi-am creat antipatii de multe ori, dar si prieteni extrem de buni! Nu sunt tocmai comod in rationamentele mele si de multe ori sunt acuzat ca interpretarile pe care le dau eu relatiei cu Dumnezeu nu sunt cele pe care Biserica Ortodoxa le accepta. Oricum ar fi, sunt ale mele si mi le asum asa cum sunt, dar nu sfatuiesc pe nimeni sa sa faca ceea ce fac eu, ci dupa cum simte sufletul lui ca e mai aproape de Dumnezeu. NU vreau sa devin modelul nimanui, desi intr-un fel sau altul toti ne-am ghidat in viata dupa niste modele.
Mi-e ciuda pe mine de multe ori fiindca nu ma pot stapani si ma aprind usor atacand frontal cand poate ar trebui sa fiu mai calculat si mai diplomat astfel incat, sa ajung daca tin neaparat unde doresc, dar fara sa mahnesc pe nimeni! Iar asta e valabil pentru oricare dintre noi. Daca am putea tine cont ca in spatele unui nick este un om - de multe ori cu mari complexe in lumea reala- care chiar crede ca poate schimba ceva in bine, cred ca fiecare dintre noi am deveni in sufletul nostru niste oameni buni! Ne trebuie insa multa rabdare, iar la acest capitol multi dintre noi avem mari lacune! Dar macar sa avem puterea, daca am necajit pe cineva, sa ne cerem iertare, sau daca am fost necajiti sa avem puterea sa iertam chiar daca acel "iarta-ma!" nu vine niciodata. Depinde de noi, prin ceea ce facem, ca cel care-a gresit sa realizeze ca NU TREBUIA sa-si piarda cumpatul.
Suntem aici pe un forum unde marea majoritate dintre noi cauta raspunsuri. Nu le gaseste niciunde, iar la biserica, sunt convins ca nu merg mai mult de 10% dintre useri. Totusi vor sa stie care e acea reteta unanim recunoscuta, dar comoda daca se poate, prin care omul zilelor noastre sa se poata mantui. Daca este asa, ar trebui sa strigam cu totii in cor, "Evrika!!!!!!" pentru ca e primul pas de care e nevoie. Stiu, la multi le e rusine sa mearga la biserica, desi isi fac semnul crucii de cate ori trec prin fata ei. Dar... ce-o sa zica lumea: "Ia ui-te-l si pe asta, pana acum injura cum ii venea la gura, si-acu', gata, e pioshenia intruchipata!" Iertati-ma, dar asta este prima dintre gaselnitile dracusorului: sa-ti bage sub nas "Ce-o sa zica lumea?" De parca lumea e cea care-ti sta martor in fata Mantuitorului cand ti-o veni randul.
Un alt motiv este: "La ce sa merg daca stiu atatia popi care-s lacomi, curvari, fac pacate strigatoare la cer?" Sunt ganduri subiective si menite sa ne strecoare indoiala in suflet precum ca nu biserica e cea care ne mantuieste, ci noi insine, prin iubire si ferirea de pacat. Este adevarat, dar biserica dezleaga si aduce pacea in suflet. Acolo, in Sfantul Altar, coboara Duhul Sfant, iar noi suntem binecuvantati de o mie de ori mai mult fata de altii care nu sunt acolo, desi fac fapte bune! Prin Sfanta Biserica PUTEM scoate din Infern pe-ai nostri, prin perseverenta, milostenie, acceptarea Mantuitorului in sufletul nostru. Nu avem dreptul sa ironizam spunand "Ia ui-te si la asta!... Ultimul stinge lumina!..." Dumnezeu chiar ne asculta rugaciunile daca noi le facem! Nu eu am inventat asta, ci prin ascultari indelungate a celor demni de ascultare am inteles ca Dumnezeu este extrem de milostiv, daca Il acceptam ca pe Tatal Ceresc!
... Ar fi multe de spus dar n-as vrea sa ma intind prea mult... Si-asa cred ca exagerez putin in marimea mesajelor mele!...

''Dar cel mai important motiv pentru care eu am ales acest nickname a fost acela de a dori sa ma identific cu un personaj precum un actor care, dupa ce joaca mai mult timp un anumit caracter, ajunge sa se identifice cu el, fara sa realizeze asta.''
..........
Aceasta este o metoda extrem de inteleapta,dupa capul meu,care sprijina evolutia oricui pe calea spre Dumnezeu.Este bine de tinut minte/aplicat.Elimina multe capcane pe drum.
Amin.

[mara2008]

Ce ai sa te faci?Sa ramai asa cum esti ,asta sa faci ,caci mult bine ai facut cel putin pentru mine,caci citind am revazut iar viata mea,m-am intrebat iar oare cat din suflet am zis ca am iertat si multe altele lucruri si voi incerca sa schimb ce am aflat poate nu pentru prima data ca trebuie sa le schimb.
Eu una spun sincer de cand am intrat aici pe forum m-am schimbat foarte mult,am reusit sa fac lucruri ce nu le-am facut intr-o viata,si invatat despre acest drum spre mantuire enorm de multe,am reusit sa stiu si sa simt ce si cum este si ce inseamna un pelerinaj ca eu una asa as face un concediu intreg si nu m-as satura,caci in el simti toata iubirea lui Dumnezeu si iti incarca sufletul cu tot ce ii lipseste spre a merge pe drumul credintei sincere,curate.
Am cunoscut niste crestini adevarati ce merita tot respectu si recunostinta mea pentru rabdarea lor de a imi raspunde la intrebarile mele,de a ma invata si a nu ma lasa sa cedez ispitelor.
Multumesc OM BUN si astept si alte mesaje cu multa bucurie .

[sophia]

...intr-o fapta: cel ce a comis fapta rea si a lezat si cel care a fost lezat.
Iertarea trebuie in primul rand ceruta.
Iertam omul (de multe roi nici nu-l cunoastem, ca de ex. aici pe forum), dar fapta n-o uitam pentru aceasta ne-a lezat (nu omul).
Pentru asta trebuie ca cel care a facut-o sa se intoarca si sa ceara iertare, sa explice de ce a facut-o si chiar sa indrepte.
Abia atunci putem uita, clasa fapta. Altfel nu.
O fapta poate face rau material si sufletesc. Uneori acest rau nici nu poate fi indreptat, iar cand aceste rele se aduna, se distruge omul, mai ales sufletul lui.
Este f.greu.
Si cei mai mari crestin (dupa considerarea unora) fac fapte rele si cati vin sa ceara iertare?
Poti fi bun, sa nu faci rau, sa ierti pe altii si sa-i iubesti. Dar cat trebuie sa induri, sa primesti de la altii? Cat trebuie sa fim loviti? Si o piatra se farama cand o calci mereu in picioare, dar sufletul omului?
Nu se poate sa uite si sa ierte numai unii, iar altii numai sa faca rau si sa fie iertati si ei si uitata si fapta lor.
Nici asta nu este crestinesc.
Iisus a suferit si a murit in chinuri pe cruce. A iertat. Dar cei care au facut fapta rea?

În prealabil postat de sophia

Nu se poate sa uite si sa ierte numai unii, iar altii numai sa faca rau si sa fie iertati si ei si uitata si fapta lor.

bine ai revenit, sophia !

cat despre cei care fac rau... sa-i lasam in plata Domnului, ca-i indreapta El pana la urma, cu sau fara voia lor.

[Marius22]

În prealabil postat de mirelat

cat despre cei care fac rau... sa-i lasam in plata Domnului, ca-i indreapta El pana la urma, cu sau fara voia lor.

Toti cunoastem rautatea sub o forma sau alta. Toti avem momente in care ne manifestam rautatea. Important este sa nu ne facem din ea un tovaras de drum si nici sa urmam calea ei, in calatoria acestei vieti.

Mai mult, rautatea poate fi "stinsa" cu usurinta. Dupa cum apa stinge focul, in mod asemanator dispunem de iubire pentru a stinge atat rautatea din noi, cat si a celor de langa noi. Nu se cere de la noi doar sa avem suficienta iubire, ci este necesar sa o si manifestam.