Lupta noastra nu este cu Dumnezeu, ci cu oamenii

[Atreides]

Daca Dumnezeu ar fi fost eminamente bun si absolut,notiunea de rau nu trebuia sa existe,problema existentei altor religii sau a ateismului nici macar nu s-ar fi pus.

[The_Fallen]

În prealabil postat de Atreides

Daca Dumnezeu ar fi fost eminamente bun si absolut,notiunea de rau nu trebuia sa existe,problema existentei altor religii sau a ateismului nici macar nu s-ar fi pus.

Aceasta intrebarea se tot repeta.De ce nu raspunde nimeni la ea?Un teolog, sau un crestin practicant.Daca Dumnezeu este atotputernic si bun de ce a dat oamenilor posibilitatea de a cadea atat de jos?Ce sens are?

[georgeval]

Lupta nu este cu Dumnezeu sau cu oamenii ci cu noi insine

În prealabil postat de The_Fallen

Aceasta intrebarea se tot repeta.De ce nu raspunde nimeni la ea?Un teolog, sau un crestin practicant.Daca Dumnezeu este atotputernic si bun de ce a dat oamenilor posibilitatea de a cadea atat de jos?Ce sens are?

Ceata de ingeri razvratiti condusa de Lucifer a fost izgonita pentru un singur gand de mandrie. Adam, desi era atat de fericit in Rai, a ales sa nu faca ascultare. A gustat din pomul cunoasterii binelui si al raului. Asta a vrut, asta a obtinut.

Ei, bine, sa presupunem ca ne invita la cina un imparat sau o persoana mai de seama. In calitate de gazda, cere invitatilor, sa zicem, sa vina imbracati in tinuta festiva. Daca nu ne conformam, eu cred ca avem sanse sa fim intorsi de la usa. Dumnezeu nu ne cere o anumita tinuta exterioara, ci una interioara.

Un patron ce face daca un angajat nu-l asculta?


Dumnezeu nu a dat posibilitatea de a cadea, ci posibilitatea de alege ce doreste de pe ,,taraba vietii''. De fapt, ca urmare a neascultarii, Adam trebuie sa aleaga acum singur ce e bine si ce rau. Dumnezeu este bun pentru ca ne ofera sansa de a ne pocai, chiar daca am gresit, nu ne pedepseste imediat, desi ar putea sa ne faca tandari cand incalcam legile divine. Trebuie sa pretuim acest aspect si sa nu-I cerem ce nu se cuvine, caci este Imparat Ceresc si , ca orice imparat, dispune de suficiente mijloace sa ne arate ca este puternic. Ne-a aratat Calea, Adevarul si Viata, stabilind niste legi, ca orice Imparat. Daca nu constientizam ca Dumnezeu este un Imparat Ceresc si venim doar cu rugaciuni de cerere, s-ar putea sa ne intoarca spatele.

Iisus S-a rastignit pentru toti pacatosii pentru a le da sansa de a se pocai. Care tata isi da unicul fiu la moarte pentru salvarea altora? Si totusi Dumnezeu a facut aceste minunat gest. Nespusa e BUNATATEA ACEASTA. Astfel, prin jertfa lui Iisus, avem posibilitatea de a ne mantui. Urmand exemplul Mariei Magdalena care si-a schimbat total modul de viata alegand sa traiasca pentru Hristos si sa-L marturiseasca, multi pacatosi s-au transformat cu ajutorul lui Dumnezeu chiar in sfinti, caci au urat cu desavarsire pacatul.

Casele de asigurari sociale ofera ajutor doar cotizantilor. Iar lui Dumnezeu noi ii cerem sa ne ajute asa, gratuit, pentru ca e El bun. Rugaciunile sunt de trei feluri, insa: de lauda, de multumire si de cerere. Noi il sfidam pe Dumnezeu, increzandu-ne doar in inteligenta si uneori in viclenia noastra, iar cand vedem ca nu ne mai tine, incepem cu cereri la Dumnezeu. Si ne miram ca nu ne raspunde imediat!!! Nu constientizam cat de mult l-am ranit pe Dumnezeu prin purtarea anterioara. L-am rastignit cu pacatele noastre, l-am scuipat dispretuindu-i poruncile, l-am hulit prin glumele si vorbirea in desert si acum, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, venim sa-i cerem diverse, ca unui Tata.

Caci cine altcineva este dispus sa ne dea ceva doar pentru ca-l rugam.Nici parintii adoptivi nu se apuca sa-si imparta averea la toti copiii dintr-un leagan, ci-i ofera cele necesare doar celui infiat. Sa ne straduim si noi sa ne castigam mai intai prietenia lui Dumnezeu prin Spovedanie, Sfanta Impartasanie, smerenie, post, rugaciune, milostenie, prin pazirea poruncilor etc.

Printr-o simpla judecata logica vedem ca Dumnezeu nu e roata noastra de rezerva de care ne folosim doar la nevoie, pentru ca apoi s-o aruncam la gunoi. Nu. Dumnezeu este un Imparat Ceresc Care ne-a dat niste legi si ne pretinde sa le respectam. Toate cele a create Dumnezeu fac ascultare de Stapan. E nevoie de un efort pentru a merge pe calea ce duce la mantuire. In fiecare zi, prin fiecare fapta, facem: voia lui Dumnezeu, voia diavolului, voia noastra sau voia aproapelui nostru. Un examen al constiintei ne ajuta sa vedem in ce masura ne putem considera apropiati ai lui Dumnezeu.

Dar chiar de am fi savarsit ceva bun, avem marturia Sfantului Siluan Athonitul pentru a ne smeri: ,,Tine-ti mintea in iad si nu deznadajdui!" Caci nimic placut lui Dumnezeu nu putem face singuri, fara mila Sa.

În prealabil postat de antoniap

Ceata de ingeri razvratiti condusa de Lucifer a fost izgonita pentru un singur gand de mandrie. Adam, desi era atat de fericit in Rai, a ales sa nu faca ascultare. A gustat din pomul cunoasterii binelui si al raului. Asta a vrut, asta a obtinut.

Voi va puteti explica cum ar putea cineva alege intre bine si rau daca nu stie ce e binele si raul?

[Fani71]

În prealabil postat de topcat

Voi va puteti explica cum ar putea cineva alege intre bine si rau daca nu stie ce e binele si raul?

Raul este despartirea de Dumnezeu, autonomia in numele autonomiei (a fi ca Dumnezeu fara El). Sigur ca acest lucru poate fi ales atunci cand esti impreuna cu Dumnezeu, pentru ca El nu ne tine 'acolo' cu forta, ci ne lasa liberi.

În prealabil postat de Fani71

Raul este despartirea de Dumnezeu, autonomia in numele autonomiei (a fi ca Dumnezeu fara El). Sigur ca acest lucru poate fi ales atunci cand esti impreuna cu Dumnezeu, pentru ca El nu ne tine 'acolo' cu forta, ci ne lasa liberi.

Am inteles asta, nu inteleg cum puteti sustine ca o alegere responsabila si in cunostinta de cauza intre bine si rau se poate face fara sa stii ce e ala rau si bine si ca pentru aceasta alegere proasta trebuie sa fi pedepsit.

[ghemis]

În prealabil postat de topcat

Am inteles asta, nu inteleg cum puteti sustine ca o alegere responsabila si in cunostinta de cauza intre bine si rau se poate face fara sa stii ce e ala rau si bine si ca pentru aceasta alegere proasta trebuie sa fi pedepsit.

Pai draga topcat,pentru asta exista sf.scriptura(biblia)ca sa intelegi ce este bine si ce este rau,alfel cum sa te raportezi la acest lucru?Citeste si vei afla despre toate astea.Eu,unul,nu prea ii inteleg pe unii oameni care vorbesc si vorbesc de multe ori in necunostinta.Citeste frate inati ca sa iti poti da cu parerea de este bun sau rau.Documenteaza-te din toate,si din stiinta si din biblie,si acolo unde nu intelegi un lucru poti intreba si pe altii.Dar mai intai,CITESTE!

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Atreides

Daca Dumnezeu ar fi fost eminamente bun si absolut,notiunea de rau nu trebuia sa existe,problema existentei altor religii sau a ateismului nici macar nu s-ar fi pus.

În prealabil postat de The Fallen

Aceasta intrebarea se tot repeta.De ce nu raspunde nimeni la ea?Un teolog, sau un crestin practicant.Daca Dumnezeu este atotputernic si bun de ce a dat oamenilor posibilitatea de a cadea atat de jos?Ce sens are?

Daca nu ma insel, Atreides este agnostic si The Fallen ateu.

Daca Dumnezeu creaza o lume, va fi populata de fiinte libere, nu obligate sa subscrie la a executa voia divina. Intelegem voia Lui Dumnezeu ca fiind binele in sine si impotrivirea ca fiind raul. Asa ca Dumnezeu face ca ingerii si oamenii sa aiba posibilitatea sa spuna DA sau NU. Altfel, El ar crea lumi moarte in care fiintele vor repeta niste rutine in mod automat si lucrul asta este absurd, fara sens. E ca si cum tu ai scrie un program pe calculator care iti spune "te iubesc" la fiecare 10 minute.

Ingerilor nu le-a placut ideea de jertfa din iubire, nici ideea de smerenie, nici n-au vrut sa astepte sa evolueze treptat spre asemanarea cu Creatorul lor preferand ca asta sa se intample instantaneu, asa ca Dumnezeu le-a construit o imparatie pe potriva dorintei lor. Le-a respectat decizia de a se desparti de El, fara a-i trimite inapoi in neant, in nefiinta. A fost in acel moment o lupta in argumente intre ingerii care au ramas de partea Creatorului si cei care s-au impotrivit Lui, un razboi al ratiunilor care s-a sfarsit cu 1/3 din ingeri alungati din Imparatie in ceea ce numim noi imparatia intunericului. Polemica atee-crestina e ca o umbra a acelui moment cand Arhanghelul Mihail a strigat celor care-l urmau pe Heruvimul Lucifer: sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte! Deci raul a aparut ca urmare a gandirii unor fiinte celeste care au preferat sa nu ramana in bine, ci sa se razvrateasca pentru totdeauna - pentru ca asa au vrut si vor in continuare.

Apoi Dumnezeu a vrut sa creeze din nou o alta lume, a noastra, cu acelasi scop: ca omul sa decida de bunavoie daca vrea sau nu sa ramana in iubirea Lui sau nu. Daca Adam-Eva nu-L indepartau pe Duhul Sfant din inima lor inlocuindu-L cu placerile creatiei, erau nemuritori si lumea noastra ar fi aratat cu totul altfel. Dar situatia de fapt este cum o stim si trebuie s-o luam ca atare. Insa Dumnezeu a prevazut si posibilitatea amestecarii raului aparut anterior in noua Sa creatie si a ales moartea ca posibilitate de a curati omul de rau, avertizandu-l dintru inceput de aceasta. Si iata ca Insusi Creatorul nostru, Dumnezeu-Fiul, Se intrupeaza imbracandu-Se cu umanitatea noastra pentru a ne scoate din imparatia celui viclean, dar iarasi, numai cu voia noastra. Si nu numai atat, dar ne ofera iarasi posibilitatea dintru inceput, aceea de a deveni dumnezei in har, asemenea Lui! De aceea ne urasc ingerii cazuti atat de mult.

Deci oricum ar fi o lume, trebuie sa aiba posibilitatea lui DA sau NU, altfel ar semana cu niste papusi moarte cu un zambet "fericit" modelat pe fatza.

[hmiron]

Dar daca toti oamenii se nasc tabula rasa si au acces la aceasta alegere, intre bine si rau, in teorie avem cu totii posibilitatea sa ne mantuim, trebuie doar sa alegem cu grija, nu?

Si totusi nu este posibil asa ceva. Pentru ca binele si raul sunt relative. Binele unuia poate fi raul altuia si invers. Poate fara sa vrei esti pus intr-o situatie de viata si de moarte in care sa alegi intre viata a doi oameni, pe de o parte si viata altuia, pe de alta parte. Care e alegerea corecta? Exista vreo alegere buna in acest caz? Poate cineva sustine ca orice alegere in viata este strict bipolara? Dupa parerea mea lucrurile nu sunt intotdeauna albe sau negre, din contra. Marea majoritate a alegerilor pe care le facem in viata sunt cat se poate de gri.

Ne confruntam de multe ori cu alegeri carora nu le cunoastem consecintele, pentru ca nu vedem in viitor. Daca consecintele unei alegeri sunt nefaste, suntem vinovati pentru ce n-am putut anticipa? Sunt cei carora le lipseste o oarecare capacitate de a anticipa mai pacatosi decat cei care pot anticipa mai bine?

De aici reiese ca indiferent cat de multi oameni aleg sa mearga pe drumul binelui, o parte din ei sunt automat meniti sa nu capete mantuirea si asta este in totala contradictie cu premisa de la care am pornit, ca mantuirea este ceva ce tine strict de fiecare om.

Cum explicati?

P.S. Chestia asta imi auce aminte de brosurile iehoviste, in care "cei alesi" vor stapani pamantul, leii si gazelele vor sta impreuna si toata natura ii va canta omului. Un mesaj absolut stupid, deoarece nu ia in considerare ca exista lanturi trofice in natura. Exista organisme a caror simpla existenta inseamna pieirea altora. Sau exista organisme "bune" si organisme "rele"?