Celor din alte secte si culte - De ce v-ati [re]botezat?

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Pentru tine nu are "revelanţă" (sic) nimic din ce-ţi dau din surse ortodoxe, cum nu are relevanţă nici Scriptura. Pentru tine primează dogma, chiar când aceasta se află într-o puternică stare conflictuală cu Cuvântul lui Dumnezeu. Şi nu fac referire doar la duminică...

Probabil ca nu ai citit mai jos.Lasa sursele astea ortodoxe de natura dubioasa.Daca tot esti dragut da-ne intregul context din care face parte citatul adus de tine.Si apropo cred ca ai ratat niste mici parti din post, las ca ti le m-ai arat odata.De data asta pune-ti ochelarii.

"Pe alţii în schimb pe care demonul cel rău n-a putut să-i despartă de dragostea lui Hristos,i-a robit,câştigandu-i cu alte slăbiciuni: cei de demult pe bună dreptate i-au numit pe aceştia <<ebioniţi>> deoarece vedeau în Hristos un fel de sărăntoc, o fiinţă fără nici o pretenţie.
Erau de părere că Legea lui Moise trebuie respectată întru totul pentru că ziceau ei omul nu s-ar putea mântui numai prin credinţa în Hristos şi printr-o viaţă conformă acestei credinţe.
Ei credeau că vor trebui respinse cu totul Epistolele Apostolului(Pavel) pe care-l numeau <<apostat al Legii>>, servindu-se numai de Evanghelia zisă după Evrei, pe când de celelalte nu ţineau seamă.Respectau sâmbăta şi celelalte rânduieli iudaice, ca şi ceilalţi,dar, pe de altă parte,cinsteau şi duminicilie aşa ca noi, în amintirea Învierii Mântuitorului." Eusebiu de Cezareea Istorie Bisericească Carte III capitolul XXVII

"În acest înţeles s-au ţinut sinoade şi adunări şi toţi deopotrivă au declarat în scris ca regulă bisericească pentru creştinii de pretutindeni să nu serbeze Paştile în altă zi decât în cea de duminică, argumentând că taina Învierii din morti a Mântuitorului nu s-ar putea serba nicicum in altă zi decât duminica si că numai în această zi am putea sfârşi postul Pastilor." Eusebiu de Cezareea "Istorie Bisericească cartea V capitolul XXIII"

În prealabil postat de tricesimusseptimus

"Ca adorator al lui Sol invictus, Constantin era adeptul monoteismului solar de tendinta filozofica si considera ca aceasta nu este incompatibila cu credinta crestina, deoarece suprema Divinitas, din aceasta religie, nu-i parea deosebita de Dumnezeul crestinilor. Constantin n-a repudiat dintr-o data toata mostenirea paganismului si, la fel ca tatal sau, care fusese monoteist, el considera soarele ca mediator vizibil intre Dumnezeul suprem si oameni." (Eusebiu de Cezareea. Scrieri, partea a doua. Viata lui Constantin cel Mare.- stdiu introductiv de Prof. Dr. Emilian Popescu , traducere si note de Radu Alexandrescu. Ed. IBM al BOR, Bucuresti 1991, pag.31)

Astept contextul la "textul" asta.