Libertatea crestinilor

[Traditie1]

În prealabil postat de Fani71

Spun ca totul depinde de atitudine, de duhul in care facem lucrurile. Depinde de exemplu de felul in care alegem sa tinem postul: il tinem ca pe o regula, ca sa scrie la carte, sau il tinem pentru ca vrem sa il iubim pe Dumnezeu (NB nu am zis 'il iubim', deci este valabil si pana dragostea noastra devine deplina) si vrem sa ne unim din ce in ce mai mult cu El, si stim ca postul ne ajuta pe cale?

Trebuie sa luam modelul Scripturii si al Sfintilor Parinti, cum gândeau si vorbeau ei, ca sa nu cadem în rataciri. Ce nu seamana cu acest model este ratacire.

Iar ideea cu atitudinea mi se pare ratacire fiindca duce la ideea ca putem face orice daca noi credem ca e pentru Dumnezeu. Cu alte cuvinte, nu ne raportam noi la Dumnezeu ci Îl coborâm pe El la imaginatia si dorintele noastre.

Am mai auzit de un sfat dat de un duhovnic unui fiu duhovnicesc, sfat care mi s-a parut gresit: fa orice îti spune constiinta ca trebuie sa faci. Dar noi nu avem constiinta curatita ca sa distingem voia lui Dumnezeu. Constiinta noastra este o constiinta falsa. Voia lui Dumnezeu o cautam nu introspectându-ne pe noi ci cerând mila lui Dumnezeu, luminarea Lui. Voia lui Dumnezeu o cunoastem de la El, nu de la noi însine.