Libertatea crestinilor

[Traditie1]

În prealabil postat de Fani71

Spun ca totul depinde de atitudine, de duhul in care facem lucrurile. Depinde de exemplu de felul in care alegem sa tinem postul: il tinem ca pe o regula, ca sa scrie la carte, sau il tinem pentru ca vrem sa il iubim pe Dumnezeu (NB nu am zis 'il iubim', deci este valabil si pana dragostea noastra devine deplina) si vrem sa ne unim din ce in ce mai mult cu El, si stim ca postul ne ajuta pe cale?

Trebuie sa luam modelul Scripturii si al Sfintilor Parinti, cum gândeau si vorbeau ei, ca sa nu cadem în rataciri. Ce nu seamana cu acest model este ratacire.

Iar ideea cu atitudinea mi se pare ratacire fiindca duce la ideea ca putem face orice daca noi credem ca e pentru Dumnezeu. Cu alte cuvinte, nu ne raportam noi la Dumnezeu ci Îl coborâm pe El la imaginatia si dorintele noastre.

Am mai auzit de un sfat dat de un duhovnic unui fiu duhovnicesc, sfat care mi s-a parut gresit: fa orice îti spune constiinta ca trebuie sa faci. Dar noi nu avem constiinta curatita ca sa distingem voia lui Dumnezeu. Constiinta noastra este o constiinta falsa. Voia lui Dumnezeu o cautam nu introspectându-ne pe noi ci cerând mila lui Dumnezeu, luminarea Lui. Voia lui Dumnezeu o cunoastem de la El, nu de la noi însine.

[sophia]

În prealabil postat de Traditie1

Trebuie sa luam modelul Scripturii si al Sfintilor Parinti, cum gândeau si vorbeau ei, ca sa nu cadem în rataciri. Ce nu seamana cu acest model este ratacire.

Iar ideea cu atitudinea mi se pare ratacire fiindca duce la ideea ca putem face orice daca noi credem ca e pentru Dumnezeu. Cu alte cuvinte, nu ne raportam noi la Dumnezeu ci Îl coborâm pe El la imaginatia si dorintele noastre.

Am mai auzit de un sfat dat de un duhovnic unui fiu duhovnicesc, sfat care mi s-a parut gresit: fa orice îti spune constiinta ca trebuie sa faci. Dar noi nu avem constiinta curatita ca sa distingem voia lui Dumnezeu. Constiinta noastra este o constiinta falsa. Voia lui Dumnezeu o cautam nu introspectându-ne pe noi ci cerând mila lui Dumnezeu, luminarea Lui. Voia lui Dumnezeu o cunoastem de la El, nu de la noi însine.

1. Tocmai ca asa este mai normal si mai omenesc, sa-l aducem pe Dumnezeu la noi, sa-l pricepem.
2. Duhovnicul acela are dreptate.Noi nu putem distinge voia lui Dumnezeu.
E ca si cum ai spune ca trebuie oamenii sa se duca peste presedinte sau primul ministru sa afle, si nu sa mearga acesta in mijlocul oamenilor si sa vada ce au nevoie concret si ce dureri.
Tu (si altii) iti imaginezi un Dumnezeu acolo sus, care n-are treaba cu noi, ca este intangibil, iar noi trebuie sa razbatem la El. Ori nu este asa. De aceea l-a si trimis pe Fiul pe pamant si l-a facut om intre oameni. Ca sa-l percepem si ca El sa vada ce e cu noi si sa ne ajuta si invete.
Si credinta tocmai asta trebuie sa urmareasca: sa aduca a noastra constiinta la concordanta cu voia lui Dumnezeu. Numai asa ne putem simti bine si fii cu adevrat credinciosi. Altfel suntem credinciosi numai de forma, ca sa respectam niste legi si canoane.

@ Fani si MariS - exact asta este. Asta ne distruge credinta - formalismul. Ne impiedicam de lucruri formale si uitam de om si de iubirea de aproape de care ne spunea Iisus. De aceea nu putem spune ca suntem liberi in credinta. Suntem incorsetati de propriile idei si impuneri gresite.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de Traditie1

Am mai auzit de un sfat dat de un duhovnic unui fiu duhovnicesc, sfat care mi s-a parut gresit: fa orice îti spune constiinta ca trebuie sa faci. Dar noi nu avem constiinta curatita ca sa distingem voia lui Dumnezeu. Constiinta noastra este o constiinta falsa. Voia lui Dumnezeu o cautam nu introspectându-ne pe noi ci cerând mila lui Dumnezeu, luminarea Lui. Voia lui Dumnezeu o cunoastem de la El, nu de la noi însine.

Si de ce ar fi gresit? Mi se pare foarte intelept si ori se sustine ca prin toti duhovnicii vorbeste Hristos, ori nu?

Mie nici un duhovnic nu mi-a spus ce sa fac...mi-au lasat intotdeauna libertatea de decizie!!

Nu mi se pare normal sa vii la duhovnic cu intrebari grila din care sa ii sugerezi practic ca tu esti in ceata total...eu nu intelege ceata totala si care persista toata viata asupra unui crestin!!

Exista rugaciune pentru luminarea mintii, acatiste, paraclise, meditatie, limpezirea gandurilor....deci...

Eu nu am intrebat nici un duhovnic ce sa fac in momentele importante din viata mea, le-am cerut doar binecuvantarea...si nu mi s-a parut ca ar fi dezaprobat vreunul ceva, mi-au dat-o si au vorbit foarte frumos fara sa para ca au ceva sa imi reproseze sau sa imi impuna!

Am facut ce am vrut eu si cand am vrut eu, si nu am nici un dubiu ca nu am facut bine, am simtit ulterior ca Dumnezeu m-a ajutat chiar daca in momentele respective poate ca nu puteam privi in perspectiva dar procedam oricum cum simteam eu.

Nu m-am lovit cu capul de nimic pentru ca am o fire prudenta si nu imi sta in fire sa actionez fara cap...deci de ce ar fi trebuit sa intreb duhovnicul ce sa fac in fiecare moment, cand si eu am cap de la Dumnezeu pentru a gandi...nu numai pentru a dormi???

Eu stiu si cred ca orice crestin si de fapt individ trebuie sa aiba constiinta, altfel nu inteleg care ar mai fi diferenta intre un criminal in serie si un crestin, de moment ce crestinul nu ar putea fi capabil sa distinga intre bine si rau desi trebuie sa cunoasca Cuvantul lui Dumnezeu si automat ar trebui sa stie sa si distinga...sa stie si sa simta mai multe decat un om care nu il cunoaste pe Dumnezeu!