Impartasit de Craciun si 1 Ian. - post de sarbatori?

[anna21]

În prealabil postat de sophia

Nu putem sa punem pe toti in aceeasi oala.
Depinde de fiecare persoana si cuplu cum traieste si intelege sexualitatea.
Sexualitatea indeplinita normal, intre anumite limite, nu este, nu poate fi incompatibila cu un bun crestinism si cu impartasania.
Sunt oameni care intr-adevar se destrabaleaza, sau au probleme medicale (nimfomanie, perversiuni,etc.) si sunt altii care sunt mai degraba in extrema cealalta (f.timizi in ale sexului).
Si care din axestia trebuie sa se infraneze? Pai inseamna ca ultimii nu mai fac sex de loc, daca ii mai si infranam, (si nici copii).
Scuzati-ma dar nu mi se pare corect sa fim in aceeasi oala.
Eu zic ca exista motive intemeiate pentru care un cuplu nu trebuie obligat sa se infraneze de la relatii trupesti si sa poata sa se si impartaseasca.
Si inca ceva: intr-un cuplu casatorit (dar si in multe altele) sexul este forma de dragoste este combinat cu ea si un rezultat al ei. Nu e vorba deci nici de egosim, nici de fantazii nesanatoase si nici de animalism/sex carnal.
Haideti sa nu exageram si sa intelegem relatiile de iubire intr-o casnicie,a sa cum trebuie si este firesc, fara chestii de science fiction.

Fiindca ma tot trimiteti unii din voi mereu la canoane si reguli le-am luat la rand. Exista multe feluri pe un site.
Si unele sunt deja schimbate azi, sau sunt asa de neclare.
De ex. voi ce intelegeti prin acest canon:

http://canoaneortodoxe.net/can_apost.html

Pct.66 - postul de duminica si sambata. "daca vreun cler s-ar afla postind in zi de sambata sau duminica (afara numai de una), sa se cateriseasca, iar de ar fi laic sa se afuriseasca.

Eu n-am inteles nimic. Cum este pana la urma, pentru ca toata lumea spune sambata si duminica dupa liturghie sa fie post.
Este inclus si postul trupesc sau nu?
Si ce inseamna : "afara numai de una".

Uite astea sunt vechile formulari si noi trebuie sa le pricepem.

Sophia, nu stiu daca sa ma amuz sau ma simt jignita (ca dai a intelege ca relatiile trupesti cunoscute de mine ar fi necurate, anormale, perverse.. din moment ce eu nu m-as apropia de Sf. Impartasanie fara post.)
(sau sa plang? poate asta ar fi atitudinea potrivita)
Cred ca au fost suficiente explicatii despre ce si de ce etc...

Mie mi se pare fenomenal cum sunt unii oameni cu ochii inchisi: nu pot renunta la relatii sexuale, dar sustin ca nu sunt patimasi!
Pai nu asta este patima?
Asta este o patima = imposibilitatea la a renunta la relatii sexuale. Desi nu este o renuntare definitiva, ci doar pe o perioada limitata si cu scopul de a te curati de patima care nu te lasa sa te desprinzi de realtii trupesti..
Si ca sa fiu mai exacta, nu imposibilitatea de a renunta este grava, ca poate este omeneasca.. ci ORBIREA. Ca deformati invatatura bisericii despre infranare pt a servi propriilor scopuri.

Nu stiu de ce va imaginati ca pacatul vine intr-o cutie pe care scrie "atentie! Pacat. Utilizarea lui va avea consecinte grave".
Nu.
Ispita este ambalata in roz cu fundita, tot ce trebuie. (Vine sub masca lucrului bun si de dorit, ca de-aia se numeste ispita.)

Cu relatiile trupesti, mie lucrurile mi se par f simple. Este vorba de mine! Aaaa, ca zic ca-mi iubesc sotul si "ma daruiesc" lui, cum va exprimati aici. In final nu e vorba tot de teama mea ca voi displace sotului??? Adica e vorba tot de mine.
(Ca am mai spus si repet: daca mi-as iubi sotul m-as ruga zi si noapte pt el. Asta ar fi logic sa faci pentru cel ce-l iubesti: sa-i vrei mantuirea, nu? Nu sa-i oferi sex in zi de sarbatoare).