Parerea mea...

[windorin]

În prealabil postat de iustin10

In fiecare epoca a fost greu.

Astazi este cu mult mai greu decat atunci.
Tocmai tensiunile si starea vremii lor ii inflacarau si mai mult pe crestini in rugaciuni si nevointe.
Iar rodul rugaciunilor fierbinti se simtea in inima fiecaruia.

Astazi, peste tot este libertate (la noi, cel putin). Am ajuns sa credem ca putem trai crestineste si fara nevointe, fara rugaciuni de noaptea, fara metanii, fara osteneli in a iubi pe toti, etc.

Am primit libertatea, dar nu prea am stiut ce sa facem cu ea.
Mai mult ne'am pierdut pe noi insine, decat ne'am descoperit. Mai mult la greu se descopera omul pe sine insusi.

Slava Domnului ca inca mai exista crestini parca nebuni pentru Hristos si Biserica lui.
Aceia care pot pati orice de la om, de la lume si de la diavol, insa tot nu isi parasesc randuiala si dragostea.

[laurschepsis]

Doamne-ajuta!

Vine o vreme cand unii dintre noi se smeresc si recunosc ca nu au reusit singuri sa faca drumul inapoi catre Parinte. Se intorc cu fata la Dumnezeu si il roaga sa ii faca argati la curtea Sa. Au cainta si luciditatea necesare sa recunoasca ca nu pot cere sa fie reprimiti ca fii, dar au nadejde in marea Lui mila parinteasca ca macar argati Acasa sa ii accepte. Spune Fiul ca Tatal ii imbraca, ii incalta si le pune inelul in mana dreapta, taie vitelul cel gras si se bucura impreuna cu toti ceilalti ca s-a intors Acasa cel ratacit.

In mijlocul acestei bucurii generale, se intoarce fiul ascultator de la munca si nu intelege cum este posibil ca sa se faca asa o "nedreptate": cel ce a gresit si s-a intors Acasa cu coada intre picioare este sarbatorit, iar cel ce a scrisnit din dinti ca sa nu greseasca nu este felicitat nici macar in aceasta zi pedagogica. Adica, vine acest Pavel din urma si ajunge in frunte. De ce? Pentru ca asa a randuit Tatal prin Fiul. Dar, de ce fiul cel ascultator nu intelege de la inceput dimensiunile acestei situatii. Pentru ca inca nu era cu adevarat smerit. Era cu(minte), dar nu era cu(inima). A pus dreptatea sa inaintea iubirii Tatalui sau. Din lipsa de smerenie isi cerea intaietate in fata unui Parinte care, respectand libertatea celor ce vor sa fuga in lume, sufera privelistea infioratoare a pierderii a miliarde de copii. Cei care avem copii ne este frica sa incercam a ne inchipui cum ar fi daca, Doamne fereste, am pierde unul din ei. Dar, ce abis de durere este in prea plinul iubirii Sale cand vede cum miliarde din copiii Sai nu mai regasesc drumul de intoarcere, probabil ca nu obisnuim a gandi. Cand Maica Domnului si toti sfintii se roaga in Cer pentru noi, ratacitorii si, cateodata, foarte rar, cate unul se trezeste si se "redepune" in mainile Lui ca sa se re(faca), cum sa nu fie mare bucurie in acel ocean de durere interioara? Acele icoane care lacrimeaza, probabil ca din acest Cer de tristete isi aduna mirul si-l ofera fiului ascultator spre a lua aminte si a invata sa marturiseasca in smerenie si iubire si nu in dreptatea sa. Dar, de cate ori nu a volatilizat fiul ascultator aceste lacrimi pe altarul uitarii, transformandu-se pentru o catime de timp amar in fiul risipitor?

Am vrut sa spun aceste cateva cuvinte pentru ca am avut senzatia ca in Duminicile Fiului Risipitor la care am asistat de-a lungul anilor, se vorbeste parca prea putin despre relatia fiului ascultator cu Tatal.

Doamne-ajuta!

[iustin10]

-Parintele a insistat azi in predica ca degeaba fiul ascultator a facut tot ce trebuieost,rugaciune,ascultare etc,daca nu a avut dragoste fata de fratele sau.
-Eu ma gandeam ca un om care greseste,nu ii mai arde de greselile celorlalti,sa le observe,ci e coplesit de starea sa pacatoasa(vezi vamesul) .Aceasta e smerenia. Pe cand un om care greseste mai putin,un 'virtuos',este in pericolul de a judeca pe ceilalti.Are timp pt asta.Nu e ocupat si coplesit de micimea sa,ca cel smerit
-Mai zicea preotul ca fiul ascultator degeaba reprosaza tatalui sau ca el nu a taiat macar un miel cu prietenii.Ca de fapt nu tatal era de vina,ci el,ca nu stia sa se bucure .Caci toate erau ale lui(caci fratele celalalt isi luase partea) ,cu toate astea el nu vroia sa se bucure cu ceilalti.Si de aceea nici nu a plans cu ceilalti

[lacrimi]

În prealabil postat de iustin10

-Parintele a insistat azi in predica ca degeaba fiul ascultator a facut tot ce trebuieost,rugaciune,ascultare etc,daca nu a avut dragoste fata de fratele sau.
-Eu ma gandeam ca un om care greseste,nu ii mai arde de greselile celorlalti,sa le observe,ci e coplesit de starea sa pacatoasa(vezi vamesul) .Aceasta e smerenia. Pe cand un om care greseste mai putin,un 'virtuos',este in pericolul de a judeca pe ceilalti.Are timp pt asta.Nu e ocupat si coplesit de micimea sa,ca cel smerit
-Mai zicea preotul ca fiul ascultator degeaba reprosaza tatalui sau ca el nu a taiat macar un miel cu prietenii.Ca de fapt nu tatal era de vina,ci el,ca nu stia sa se bucure .Caci toate erau ale lui(caci fratele celalalt isi luase partea) ,cu toate astea el nu vroia sa se bucure cu ceilalti.Si de aceea nici nu a plans cu ceilalti

Toti facem greseli, fie ca sunt mari, fie ca sunt mai putin mari, fie ca le constietizam sau nu...
Principala porunca pe care ne-o da Mantuitorul in Noului Testament este tocmai dragostea fata de aproape, dragostea fata de fratii tai (pentru ca in Hristos suntem toti frati).
Sfantul Apostol Pavel spune ca exista "o singura credinta", o singura biserica, iar pe cei care dezbina aceasta biserica, care aduc alte invataturi (izvorate din intelepciunea lor omeneasca) decat ceea ce primim, sa nu-i primim cu noi la masa si nici macar sa nu le dam binete...
Toate poruncile formeaza un tot unitar. Nu poti pazi 9 dintre ele, iar pe una nu. Pentru ca in cazul asta te faci vinovat de un pacat, izvorat dintr-o alta porunca.
Suntem prea pacatosi sa putem pazi totul, dar daca incercam si-i cerem lui Dumnezeu putere pentru asta, cred ca El ne va ajuta sa invingem...

"ridica ispita si nimeni nu se va mantui".. forma ispitei astazi este de alta forma fata de cea a persecutiilor.. despre cat de usor este.. io stiu una ca cel mai fericit am fost in viata asta intunecata a fost cand toate ma acuzau si-mi stateau impotriva, intr-o zi m-au prins controlorii in tramvai si m-au tratat ca pe ultimul om pentru ca mi-am cerut iertare , ma grbeam sa ajung la spital si eram in intarziere iar ei nu ma lasau sa cobor sa iau metroul, au vazut ca "sunt moale" si au zis ca sa ma jumuleasca.. s-a pus unul in fata mea pe scara si se tinea cu amndoua mainile de bare si ma impingea in sus inapoi opus fata de directia in care toata fiinta mea vroia sa mearga.. mi-am amintit de acea expresie a sfantului Siluan, vrei sa scapi de ispita? smereste-te mai tare decat poate ea sa reziste"sau cam asa ceva era,in fine, mi-am dat drumul ,oarecum sub acest duh care se acumulase, puteam izbucni negativ sau pozitiv si am cazut in genunchi , ei sa ma tina, nu ma stiau ce sa faca , eu ceream ajutor lui Iisus ca un martirizat.. a iesit in acea dimineata multa ipocrizie si mult venin din sufletul meu..imediat a aparut si Dumnezeu caci asa de prost ma simteam.. "poftim Cristi, lumea pe care o iubesti da nu-i nimic, Eu Te iubesc, plangi ,scuipa raul afara.. si am plans si am plans starea mea jalnica.. ca atractia lumii nu ma lasa sa ma rog..cand esti persecutat este drept ca daca vrei sa folosesti presiunea asta repede te poate propulsa la Dumnezeu.. azi e mai greu.. toti ne ferim sa lucram in adanc.. iar crestin nu esti decat daca mentii o temperatura imensa si presezi inima cu ea.. sunt multe ispite astazi.. le putem folosi zicand..toate ma atrag, "noapte imi este mie pofta pacatului" e usor azi sa-ti vezi pacatul, recunoscand iubirea de pofte care zace in noi.. de asta si sunt ispitele.. ca sa ne folosim de ele spre osanda sau spre viata vesnica...da noi dormim asa sforaim, mai intrebam cat e ceasul, cat mai e pana dimineata , nu mai vine mah o data hristos? ca m-am plictisit..noi nu-L cunoastem ca daca L-am cunoaste am pazi poruncile lui si mai important.. ni s-ar schimba radical prioritatile.. nu stiu cum sa o spun ca sa nu fiu inteles anapoda: Dumnezeu nu e ce credem noi, daca am sti cum e apoi L-am cauta mai adanc, altfel toata noaptea putem sa stam la pescuit ca nu vad niciun peste.. are cineva vreun peste? :)
pai nu e.. ne balacim in balta pacatului cu mormolocii si intrebam cat e ceasul..mila lui Dumnezeu nu poate lucra acolo unde omul nu uraste ca se iubeste ca sa zic asa: da io sunt un demagog si din vorbele mele ma osandesc..

[truthseeker]

În prealabil postat de windorin

Astazi este cu mult mai greu decat atunci.
Tocmai tensiunile si starea vremii lor ii inflacarau si mai mult pe crestini in rugaciuni si nevointe.
Iar rodul rugaciunilor fierbinti se simtea in inima fiecaruia.

Astazi, peste tot este libertate (la noi, cel putin). Am ajuns sa credem ca putem trai crestineste si fara nevointe, fara rugaciuni de noaptea, fara metanii, fara osteneli in a iubi pe toti, etc.

Am primit libertatea, dar nu prea am stiut ce sa facem cu ea.
Mai mult ne'am pierdut pe noi insine, decat ne'am descoperit. Mai mult la greu se descopera omul pe sine insusi.

Slava Domnului ca inca mai exista crestini parca nebuni pentru Hristos si Biserica lui.
Aceia care pot pati orice de la om, de la lume si de la diavol, insa tot nu isi parasesc randuiala si dragostea.

Dumnezeu ne incearca si cu bine si cu rau.. trebuie sa fim rabdatori si recunoscatori pentru ceea ce Dumnezeu ne da fie ca este un lucru bun sau un necaz..e mai usor pentru un drept-credincios sa isi pastreze evlavia cand are necazuri si cauta ajutor la Dumnezeu decat atunci cand toate merg bine si este fericit cu ceea ce are pentru ca uita sa fie umil si pentru ca este ispitit de lucrurile din jurul sau. primii care vor fi trasi la raspundere in Ziua Judecatii vor fi cei bogati..

[colaps]

În prealabil postat de truthseeker

Dumnezeu ne incearca si cu bine si cu rau.. trebuie sa fim rabdatori si recunoscatori pentru ceea ce Dumnezeu ne da fie ca este un lucru bun sau un necaz..e mai usor pentru un drept-credincios sa isi pastreze evlavia cand are necazuri si cauta ajutor la Dumnezeu decat atunci cand toate merg bine si este fericit cu ceea ce are pentru ca uita sa fie umil si pentru ca este ispitit de lucrurile din jurul sau. primii care vor fi trasi la raspundere in Ziua Judecatii vor fi cei bogati..

Ești musulman ?