Feminismul-un rau necesar?

[cristina2012]

În prealabil postat de Fani71

S-ar putea ca tu sa ai dreptate, oricum nu sunt eu pusa sa o judec. Eu nici nu incercam sa vorbesc despre ea, ci in general.
Mie mi s-a parut doar ca din tot ce a scris reiese ca ea crede ca ar trebui ca o femeie sa rabde absolut orice in casnicie (inclusiv batai, viol, inselari continue etc) si ca ar trebui sa porneasca cu gandul ca ea este cea care trebuie sa se jertfeasca. Daca te-am inteles gresit, Anna, scuze.
Ce spuneam eu este ca mi se pare ca ar trebui ca amandoi sa aiba aceasta conceptie, nu numai femeia Si atunci jerfta devine fireasca, devine cale spre desavarsire a amandorura.

Sa o asteptam pe Anna sa clarifice lucrurile. Eu nu am inteles ca Anna a zis ca femeia trebuie sa se sacrifice si barbatul sa leneveasca comod, asteptand sa fie slujit... Din mesajele ei, eu am inteles ca fiecare trebuie sa se jertfeasca (cum zici si tu si majoritatea de e forum), dar Anna a mai atras atentia la un lucru esential, de care majoritatea uitam: fiecare sa fie atent la el, la jertfa pe care o are el de facut, asta conteaza pentru mantuire, nu ceea ce are de facut, de jertfit celalalt.

Parerea mea despre purtatul crucii in casnicie: a-ti duce crucea, inseamna a-ti duce crucea... adica totul, dar neaparat sub indrumarea duhovnicului si cu multa rugaciune. Exista situatii in care separarea de celalat intra in aceasta cruce, cum este, spre exemplu, cazul maltratarii, violarii copiiilor, supunerea la perversiuni... Acestea sunt situatii limita si totusi rare, fata de imensitatea numarului de divorturi. In cazuri limita, a te separa de celalat, a nu mai coabita cu el poate fi o solutie, chiar singura solutie de supravietuire, dar asta nu inseamna "a-i da drumul de mana", a nu mai fi legat de el... In suflet si in rugaciune tot trebuie sa-l porti, pentru ca, rau cum e, e al tau...