Oastea Domnului

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de amarius

BOR-ul de atunci ajunsese la o ura grea si hainele preotesti au fost smulse efectiv de pe trupul mort doar dupa aceea a dat voie ca Trifa sa fie îngropat.
Deci cum a murit, preot ori nu?

Pentru mine, ca şi catolic, cazul e foarte limpede: pr Trifa a murit preot. Odată cu harul hirotoniei, cel care se preoţeşte primeşte o marcă de neşters, care rămâne "imprimată" pe suflet chiar şi după moartea lui. După cum şi spune Sf slujbă de hirotonire: "Tu eşti preot în veac". Nici nu există o caterisire sacramentală, exact din aceleaşi motive pentru care nu există divorţ. Ca act administrativ, adică de reducere la starea laicală cu interzicerea (sub pedeapsa anatemei sau excomunicării) a oficierii Sfintelor Taine, desigur că se poate, dar cel sancţionat astfel rămâne preot şi ca preot merge în faţa lui Dumnezeu. Chiar şi dacă ar fi excomunicat, preotul are dreptul, datoria şi facultatea ca, într-un caz de extremă urgenţă, să spovedească şi să împărtăşească, pentru a oferi o şansă în plus sufletelor în pericol. Dar, nici chiar ca act adminsitrativ caterisirea nu poate fi impusă DUPĂ moartea unui preot. Ce anume îi mai interzici să facă ? E absurd.

La adunarile Oastei Domnului sunt 4 lucruri importante cu care biserica Ortodoxa nu este de acord si nici nu cred ca va fi de acord vreodata din pacate.
1. Cuvantarea libera, adica predica cu chemarea la pocainta.
2. Declamarea de poezii spirituale.
3. Intonarea cantarilor religioase cu acompaniament instrumental.
4. Rugaciunea libera, spontana.

Hm ! Chiar nu e de acord ? Ia să le luăm pe rând.
1. Nu am auzit ca Biserica Ortodoxă să interzică a se cuvânta liber şi cu atât mai puţin să interzică pocăinţa, care este mereu încurajată, cu precădere în perioada de post în care suntem. Ceea ce BOR interzice, şi bine face, este ca laicii să predice în biserică la slujbă. Acesta este un lucru pe care nici chiar oricare preot nu îl poate face, ci numai protosul, adică cel care conduce slujba şi e cel puţin presbiter. E normal, gândiţi sacramental-liturgic: nu un om vorbeşte, ci preotul înveşmântat în hainele împărăteşti, adică Isus vorbeşte despre Evanghelia (Vestea) Sa.
Asta, însă, nu înseamnă că în casele în care se adună, fraţii nu ar putea lua cuvântul. Ori chiar şi în biserică, în afara predicii.

2. Sincer, nu am auzit ca BOR să nu fie de acord cu poeziile spirituale. Mari poeţi, începând cu ortodoxul Mihai Eminescu, au scris poezii spirituale. Şi mulţi preoţi au scris poezii spirituale, cum să fi făcut asta dacă era interzis ?

3. Jumătate din oricare slujbă e alcătuită din cântece religioase. Acompaniamentul instrumental este, e drept, interzis în ritul bizantin (în cel latin este restricţionat la orgă şi excepţional la flaut). Dar este o interdicţie rituală, adică nu e acelaşi grad de interdicţie cum e la nivel dogmatic. Dacă eu cânt la vioară în biserică primesc o sancţiune, eventual o urecheală, pe cand dacă mă urc în amvon şi spun să Dumnezeu a avut doi fii: pe Isus şi pe Baal, mă aştept să primesc o penitenţă de mai mulţi ani, timp în care sunt oprit de la comuniune.
Pe urmă, acompaniamentul instrumental este interzis ÎN LĂCAŞUL bisericii, asta nu înseamnă că acasă la mine nu pot să cânt din harpă şi să Îl laud pe Domnul, exact aşa cum făceau cei din vremea lui David. De ce să credem că BOR interzice mai mult decât interzice ?

4. Nici rugăciunea liberă nu este formal interzisă. E adevărat, Biserica poate da anumite reguli îndrumătoare despre cum să ne rugăm în mod privat sau când ne întâlnim mai mulţi. Dar nu interzice o anumită formă a rugăciunii. Eu practic adeseori rugăciunea în formulare liberă, mai ales la rugăciunea de dimineaţă, când îmi încep serviciul. De obicei folosesc o rugăciune în formă fixă, pentru "disciplinarea" minţii, apoi Îl rog pe regele meu în formă liberă şi Îl rog aşa cum un copil şi-ar ruga tatăl: vorbesc cu El, pur şi simplu.

Deci, frate ostaş, părerea mea e că, de fapt problema e în altă parte şi nu la nivelul Bisericii ca instituţie. Nu cumva, prin fervoarea voastră, tulburaţi somnul dulce al multor preoţi ? Nu cumva îi faceţi să se gândească că ar fi de datoria lor să vină acolo unde, în chiar parohia lor, creştini ortodocşi se adună în numele lui Cristos ? Dacă asta e la concurenţă cu meciul Dinamo Bucureşti - Băşica Vâltoreni, nu cumva prind ranchiună că trebuie să se dea jos din şezlongurile din faţa televizorului, să-şi lepede pijamaua şi să-şi pună reverenda ? Dacă e aşa, lăsaţi-i în plata Domnului pe aceşti nevrednici slujitori, dar nu faceţi vină Bisericii. Nu uitaţi că, acum aproape 2000 de ani, din fervoare un copil de 12 ani a fugit de acasă şi, după multă trudă, ai lui l-au găsit în Templu. A protestat el zicând că "este întru ale tatălui Său", dar şi-a ascultat părinţii şi s-a întors acasă. Fervoarea este bună foarte, dar nu când duce la răscoală. Nu-mi dau seama dacă aţi plecat sau nu aţi plecat, dar în orice caz întoarceţi-vă ori rămâneţi acasă la voi, în Biserica Ortodoxă, unde sunt atâtea de făcut !

Slăvit să fie Domnul !