Iubesc un baiat care a distrus un suflet ce l-a iubit sincer

[Fata_Sihastra]

În prealabil postat de NTatiana

Ma inspaimanta ceea ce am citit despre poveste voastra de dragost si despre fiferentele de sfaturi ( care normal, daca sunt infatisate de Dumnezeu ar trebui sa fie la fel si nu diferite) ; in fine ...cred ca Duhovnicul a grait adevar de la Dumnezeu sa fiti impreuna; dar daca musiu nu asculta de vocea lui Dumnezeu !!! stii dupa ce imi dau seama care din cei doi a grait adevar??? dupa faptul ca dupa ce a aparut preotul chemat de mama iubitului tau el si-a schimbat atitudinea total fata de tine si si-a schimbat-o in rau caci un om chiar daca ar fi primit un sfat de despartire si acesta ar fi venit de la Dumnezeu...preotul i-ar fi dat si indicatii pretioase cum sa procedeze sa se desparta de tine, adica sa o faca Crestineste , nu ca un pagan, adica sa ramana prieten cu tine fara a manifesta sentimente de iubire , si sa se intereseze de sanatatea ta, sa incerce sa te ajute daca e posibil, sa mai petreaca timp cu tine dar sa aduca prieteni cu el ...asa ar proceda un adevarat crestin...si poti sa-i scrii o scrisoare sau sa te duci sa-l vizitezi inopinat si sa-i vorbesti, sa-l convingi de ce nu e de la Bunul Dumnezeu ceea ce i-a spus preotul ci ceea ce ia- spus Duhovnicul ...poti intreba orice autoritate preoteasca Ortodoxa cine e mai aproape de sufletul omului respectiv si il cunoaste indeaproape? Duhovnicul sau sau un preot ? eu consider ca Duhovnicul, deoarece el cunoaste ''Duhul'' , spiritul omului respectiv deoarece omul ii spune Duhovnicului absolut tot despre el insusi.......si Duhovnicul, banuiesc eu, se roaga indelungat pentru omul respectiv, sa i se arate de la Dumnezeu ce trebuie sa-l sfatuiasca pe acel om...eu asa cred........mai intreba ...poate Patriarhia Romana sa-ti dea un raspuns foarte la obiect...in privinta iubitului tau , daca reusesti sa-l contactezi si sa-l rogi sa-ti acorde doar cateva minute sa stai de vorba cu el si sa-i explici si lui ceea ce ti-am explicat eu si poate obtii informatii mai valoroase de la cei in materie ...si daca el nu intelege ceea ce ii explici lasa-l ...inseamna ca nu e demn de tine si chiar trebuie sa iti cauti fericirea cu alt baiat...nu are rost sa te consumi pentru nimeni care nu isi inmoaie inima cel putin ca un bun Crestin , daca nu ca iubit; eu iti urez multa sanatate si tot ceea ce pot sa fac este sa ma rog la Dumnezeu pentru tine , pentru sanatatea si linistea ta sufleteasca; Sa-ti ajute in viata Bunul Dumnezeu si mereu sa te lasi calauzita de El...invata din Intelepciunea Lui !

Multumesc mult pentru sfaturi si ca esti aproape de mine spiritual. Pentru mine este mult mai greu din moment ce-mi desfasor activitatea mai mult intre cei 4 pereti ai camerei mele.La cine sa apelez,cand eu nu pot face nimic.Daca as fi fost sanatoasa as fi facut mai multe,m-as fi dus sa vorbesc cu duhovnicul lui,as fi luat primul tren si m-as fi dus pana la el sa-mi spuna privindu-ma in ochi toate ce mi le-a spus la telefon.Dar chiar daca ar insemna sa lupt toata viata,tot am sa-l intalnesc,lucrurile nu pot ramane astfel,pentru ca intre noi totul a fost sincer,stiu asta..si el la fel.Nu pot uita ca in momentul in care mi-a spus ca nu mai poate fi cu mine a plans si el si mi-a spus sa-l iert si ca ma iubeste si ii pare rau ca m-a facut sa cred in noi.Acest lucru imi da putere,intotdeauna este o solutie,cu ajutorul lui Dumnezeu o voi gasi.Eu intotdeauna am reusit cu ajutorul lui Dumnezeu sa-l scot de fiecare data cand cadea,dar acuma nu mai pot,este prea inversunat impotriva mea...Nu pot intelege de ce m-a lasat cand mi-a fost cel mai greu,in primul rand nu-i omeneste acest lucru...Am avut probleme de sanatate,din cauza bolii am facut unele complicatii,urma sa dau un examen,iar duminica este ziua mea,insa lui nu ia pasat de toate astea.Stiu ca nici macar nu-mi va spune "La multi ani".Dar daca Dumnezeu asa vrea,atunci faca-se voia lui,sper ca intr-o zi voi fi si eu bucuroasa,chiar daca stiu ca numai cu el as fi putut fi cu adevarat fericita!

[getasart]

Draga mea;iarta-ma a-ti scriu aici; si fiul meu a cunoscut o fata din Lugoj;noi,suntem aproape de Bacau; a cunoscut-o prin mine,mama lui; Nu cred ca mama lui ar vrea sa-l vada nefericit;eu,sufar cind se mai cearta copiii mei; spun copii,pentru ca pe fata o consider --fata mea--;o iubesc;este o dulce;TE ROG NU DISPERA;nu te-ai gindit,ca poate va incearca Bunul Dumenzeu?spui ca esti catolica;este foarte bine,pentru voi,sa treci la ortodoxi; Nu dispera;roaga-te; lasa pe Bunul Dumenzue sa-l judece si sa-l pedepseasca pe acel preot;Maica Domnului,sa fie cu voi; sa va ajute sa fiti impreuna;
Doamne ajuta!

[heaven]

Mda,cautam vesnic in afara noastra ceea ce ar trebui sa descoperim in interior si asa ajungem dependenti si ne agatam de niste oameni,care sunt si ei indivizi diferiti,cu propriile lor nevoi si probleme.
O relatie isi are rostul ei,dar daca atunci cand ea se sfarseste,dintr-un motiv ori altul,ne simtim fara rost,ca o frunza'n vant si ca intreg universul nostru interior s-a prabusit..."alarma'n port!",inseamna ca problema se afla la noi si nu la celalalt.
Tine minte:nimeni,dar absolut nimeni nu este responsabil de fericirea noastra in afara de noi insine!
Sa cautam mai bine in interiorul nostru acele dureri ale trecutului care ne tin captivi in astfel de situatii,langa oameni nepotriviti,sa le constientizam si sa le gestionam in asa fel incat sa nu ne mai afecteze negativ viata.
Dumnezeu,dragul de El,nu te-a lasat la greu,insa tu trebuie sa inveti acum niste lectii,de asta suferi.
Toti suferim aici,intr-un fel sau altul,pe masura slabiciunilor si necunoasterii noastre,sunt experiente de viata pe care trebuie sa le luam ca atare.Depinde de noi daca "luam nota de trecere" si mergem la urmatorul nivel sau le repetam si continuam sa suferim pentru ca inca nu am invatat.
Lumea asta,dar si cea de dincolo apartine celor care lupta,nu a celor care se vaita si cersesc afectiunea si protectia acelor din jur.
Crezi ca esti prea slaba pentru asta?Ai incredere ca Dumnezeu a sadit in tine mai multa putere decat poti tu sa iti imaginezi la ora actuala,totul este sa vrei sa cauti s-o descoperi!
In privinta baiatului acela nici nu prea are rost sa comentez,un singur lucru pot spune:trist ca este o marioneta in mainile mamei,a diverselor persoane care au o anumita influenta asupra lui si ca la orice pala de vant isi schimba directia.Nu el este carmaciul propriei sale vieti,ci este doar un calator confuz ghidat de oricine ii arunca o parere,conform "programelului" inserat de acasa.
Nu iti fa iluzii ca il vei putea tu schimba.Ar insemna sa te minti pe tine.O lupta cu morile de vant,care iti va cauza alte suferinte...inutile.
Stiu ca mesajul meu poate ti s-a parut mai dur,dar,imi pare rau,asta gandesc si ma indoiesc ca ti-ar fi de folos sa iti spun "vai,draga de tine,ce oameni,ce nedreapta e viata cu unii,imi pare rau...".Nu,cred ca e timpul sa te trezesti si sa incepi sa devii carmaciul propriei tale vieti!
Incepe lucrul cu tine,sanatatea (apropo,insanatosire grabnica!),cunoasterea,iubirea si stima de sine (nu vorbesc de egoism,a nu se intelege gresit),astfel incat sa reusesti sa functionezi cu potentialul pe care bunul Dumnezeu ti l-a dat.
Atunci,vei vedea ca ceea ce ai devenit tu in interior se va reflecta si in exterior,in absolut orice domeniu,inclusiv in relatia cu un partener.

[AlinB]

În prealabil postat de Fata_Sihastra

Multumesc mult pentru sfaturi si ca esti aproape de mine spiritual. Pentru mine este mult mai greu din moment ce-mi desfasor activitatea mai mult intre cei 4 pereti ai camerei mele.La cine sa apelez,cand eu nu pot face nimic.Daca as fi fost sanatoasa as fi facut mai multe,m-as fi dus sa vorbesc cu duhovnicul lui,as fi luat primul tren si m-as fi dus pana la el sa-mi spuna privindu-ma in ochi toate ce mi le-a spus la telefon.Dar chiar daca ar insemna sa lupt toata viata,tot am sa-l intalnesc,lucrurile nu pot ramane astfel,pentru ca intre noi totul a fost sincer,stiu asta..si el la fel.Nu pot uita ca in momentul in care mi-a spus ca nu mai poate fi cu mine a plans si el si mi-a spus sa-l iert si ca ma iubeste si ii pare rau ca m-a facut sa cred in noi.Acest lucru imi da putere,intotdeauna este o solutie,cu ajutorul lui Dumnezeu o voi gasi.Eu intotdeauna am reusit cu ajutorul lui Dumnezeu sa-l scot de fiecare data cand cadea,dar acuma nu mai pot,este prea inversunat impotriva mea...Nu pot intelege de ce m-a lasat cand mi-a fost cel mai greu,in primul rand nu-i omeneste acest lucru...Am avut probleme de sanatate,din cauza bolii am facut unele complicatii,urma sa dau un examen,iar duminica este ziua mea,insa lui nu ia pasat de toate astea.Stiu ca nici macar nu-mi va spune "La multi ani".Dar daca Dumnezeu asa vrea,atunci faca-se voia lui,sper ca intr-o zi voi fi si eu bucuroasa,chiar daca stiu ca numai cu el as fi putut fi cu adevarat fericita!

Totusi, poti sa spui cu mana pe inima ca nu i-ai gresit cu nimic?
N-ai aruncat vreun cuvant greu despre el sau mama lui?

N-ai facut presiuni, nu l-ai fortat sa ia decizii sau sa-ti faca promisiuni desi poate nu era pregatit sa o faca?

Mi se pare o schimbare radicala din partea lui, parca vorbesti de doi oameni diferiti, esti sigura ca nu esti si tu pe undeva cauza acestei schimbari?

Dupa ce a facut atat timp opozitie mamei lui, si spui ca ti-a oferit atatea lucruri, cu sinceritate sa se schimbe dintr-o data atat de radical si sa fie atat de rautacios cu tine?

Daca e asa, atunci poate chiar e alt om si nu are sens sa mai visezi dupa ceva ce nu mai exista.
Sau..poate ai gresit pe undeva..?