Despre sminteala (si dezbinare)

[Jane Says]

În prealabil postat de costel

Sminteala este prilejul pe care il dam aproapelui sa pacatuiasca. Cred ca e mai bine sa graim atunci cand cineva vesteste ceva gresit, ca nu cumva greseala sa se extinda. Pentru cel cazut in greseala spusele mele nu mai sunt o sminteala, dar pentru cel ce inca nu a cazut si sta sa cada, pot fi un sprijin care il fereste de cadere. Asa ca e bine sa graim atunci cand vedem ca oamenii iubesc mai mult intunericul decat lumina.

Si daca eu spun ceva, ca sa ii atrag atentia ca a gresit, si el se intoarce impotriva mea si huleste lucrurile acelea, facandu-si un pacat pe care nu l-ar fi comis daca eu nu deschideam gura, dandu-i prilej? Pe mine ma dor uneori "urechile" de ce aud si citesc pe forumul asta, si cred ca de multe ori noi impingem omul spre reactia aceea.

Si ma refer nu la cei care sincer vor sa afle, care pun intrebari si au nevoie de raspuns, de indrumare, ci la cei care sunt absolut fermi pe pozitii, cum ar fi neoprotestantii, si stim si unii si altii din start ca dialogul asta nu se sfarseste niciodata? Si de la o replica la alta, noi ne enervam iar ei, stand fermi pe pozitiile lor, scriu si gandesc lucruri care se vor face mari pricina de Judecata (si nu a noastra), iar vina noastra e ca nu am stiut sa vorbim cu mai multa blandete, cu mai putina mandrie.

Si ca, in fond, prin agresivitatea noastra, prin faptul ca nu am stiut sa ne oprim la timp cu "nu stiu frate, dar eu raman in dreapta credinta si tu fa cum stii", am si facut "reclama" proasta ortodoxiei.

[costel]

Lupta impotriva Adevarului nu se naste in cel ratacit, atunci cand aude de la tine Adevarul. Asa ca nu pacatuiesti atunci cand ii vorbesti. Cat despre prezenta celor de o alta confesiune pe acest forum, eu nu ma tulbur, dimpotriva, ma bucur. Faptul ca avem persoane care erau de o alta credinta si in timp au primit credinta ortodoxa, ma face sa cred ca oricand, macar unul din acestia poate deveni marturisitor al credintei adevarate. Sa ne dea Dumnezeu putere sa luminam. Cred ca de multe ori ne asemanam cu cei care gandeau ca Mantuitorul nu trebuie sa manance cu pacatosii, care spuneau ca El nu are ce cauta acolo si cu toate astea, Mantuitorul spune despre sutas si nu despre cineva apropiat Lui: "Nici in Israel nu am aflat atata credinta".

[Jane Says]

Asa sa fie :)

[Lavrentiu]

În prealabil postat de Jane Says

Asa sa fie :)

Eu iti dau dreptate intrucatva, in sensul in care de multe ori reactiile noastre sunt "disproportionate". Sau, cel putin, reactiile mele. Suntem separati si de bariera distantei si nevederii "fata-catre-fata" si de aceea comunicarea noastra e schioapa.

Pe de alta parte, nu pot fi nici nepasator fata de fratele care rataceste. Chiar daca nu ii dau paine proaspata, macar din cea mucegaita de care am eu sa-i dau.