Relatiile dintre preoti

În prealabil postat de AlinB

Se mai intampla, nu vad de ce atata discutie in jurul unui astfel de lucru.

Ne miram si ne minunam de parca noi insine am fi lipsiti de orice cadere, si nu ca nu ni s-ar fi dat Har..

Şi cu asta gata am încheiat discuţia!

Nici noi ca oameni nu avem voie să ţinem supărare căci în rugăcinile care se citesc de către oricine se împărtăşeşte se spune aşa:
"Trupul Stăpânului vrând să-l primeşti spre hrană,
Fie-ţi frică să nu te arzi,că foc este;
Sângele lui vrând să-l bei spre împărtăşire
Mergi şi cu cei care te-au mâhnit te împacă
Şi aşa îndrăzneşte de ia hrană sfântă..."
Sau când mergi la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie :
"Să nu apună soarle peste mânia ta,iar dacă ai supărat pe cineva lasă darul tău,mergi de te împacă cu cel căruia i-ai greşit sau ţi-a greşit..."
Toate acestea nu mai sunt valabile sau sunt doar pentru mireni,nu şi pentru preoţi?
Eu ca un om păcătos şi lumesc ce sunt aşa fac,mă duc şi-mi cer iertare .
Dacă nu mă iartă nu mai este păcatul meu.

Iisus Hristos a dat poruncă să ne iubim vrăjmaşii dar aceasta este anevoie pentru oameni.
Dacă nu-i putem iubi măcar să-i ignorăm,să uităm de ei şi de conflictele pe care le avem şi să nu-i defăimăm în faţa altor oameni.

Dacă ei (preoţii) sunt la fel ca noi atunci de ce este aşa mare păcat să vorbeşti(judeci) un preot?
Pentru mine preotul este mai presus de oameni când slujeşte în biserică dar şi atunci când poartă haina de preot.

Dacă te-ai duce la un preot cu o problemă şi întrbându-te ce duhovnic ai ar începe să vorbească urât despre acela şi să te alunge şi pe tine doar pentru că între ei a fost cine ştie ce conflict cum te-ai simţi?
Mie mi s-a întâmplat aceasta de curând şi nu pot să cred ce mi-au auzit urechile.

Ce vină are un mirean că între ei sunt conflicte?
Este etic să se vorbească de rău faţă de oameni care nu cunosc natura relaţiilor dintre ei ?

[Mihnea Dragomir]

Dacă relaţiile dintre preoţi uneori nu sunt dintre cele mai bune, cred că o parte din responsabilitate o avem şi noi, laicii. Din cauză că nu ne rugăm pentru preoţii noştri. Când nu ne înţelegem cu soţia, iute alergăm la preot şi îi spunem: "părinte, rugaţi-vă pentru noi". Când nu ne înţelegem cu fratele nostru, la fel, punem acatist şi cerem rugăciune. "Părinte, rugaţi-vă pentru noi !" spunem şi când copiii nu ne mai ascultă sau fac rele. Am vrea ca tot timpul preoţii să se roage pentru noi, eventual în locul nostru. Dar noi ? Noi când ne-am rugat ultima dată pentru preotul nostru ? Când i-am cerut lui Cristos, Marele Preot, să-i dea preotului nostru blândeţe, îndelungă răbdare, înţelepciune şi alte daruri ?

[AlinB]

În prealabil postat de dorinastoica14

Dacă ei (preoţii) sunt la fel ca noi atunci de ce este aşa mare păcat să vorbeşti(judeci) un preot?

Ai inteles gresit, este pacat sa barfesti orice om.
Un preot cu atat mai mult pentru ca sminteala are consecinte mai mari.

Pentru mine preotul este mai presus de oameni când slujeşte în biserică dar şi atunci când poartă haina de preot.

Problema ta daca ai intelegerea asta care este fara doar si poate gresita.
In orice caz este ceva comun, de aici si "dezamagirile" unora.
Pai de unde? Daca s-au amagit..

Harul nu conditioneaza pe om, ci doar il ajuta sa faca lucrul bun, sa aiba atitudinea potrivita, etc.
Asta daca omul vrea, cauta, doreste sa fie dupa masura lui Hristos.

De ce avem impresia ca daca un preot trebuie sa fie un soi de robotel de sfintenie?
Daca el nu se nevoieste in directia asta, harul poate sa fie cu tona, nu schimba pe om.

De altfel acelasi har care ar trebui sa ne schimbe felul de a fi in bine este peste noi toti in aceeasi masura ca si peste cel mai mare sfant.
Problema este ca sfantul foloseste acest har, noi ii dam cu piciorul si-l risipim.

Dacă te-ai duce la un preot cu o problemă şi întrbându-te ce duhovnic ai ar începe să vorbească urât despre acela şi să te alunge şi pe tine doar pentru că între ei a fost cine ştie ce conflict cum te-ai simţi?

Pai in primul rand nu inteleg de ce nu te duci la duhovnic si te duci la altul - dar asta conteaza mai putin.
Binenteles ca reactia respectivului nu este normala, chiar si daca ar fi cu dreptate, asa ca iti faci cruce ca sa te fereasca Dumnezeu de a cadea in ispita/sminteala si treci mai departe.

Mie mi s-a întâmplat aceasta de curând şi nu pot să cred ce mi-au auzit urechile.

Cum ziceam, in loc sa te rogi ca Dumnezeu sa te fereasca de sminteala, dai fuguta la oameni sa te plingi, fara sa tii cont ca ai putea sminti si pe altii.

Intreb inca o data, care este rostul faptului ca ne spui noua lucrurile astea?
Cel care te-a facut cu ou si otzet se va indrepta? Celalalt daca pe bune a fost facut in fel si chip, se va rusina?
Tu te simti putin mai "usurata" ca te-ai razbunat nitel pe primul pentru ce a facut?

Ce vină are un mirean că între ei sunt conflicte?

Nici una si nici nu cred ca ti-a pus cineva in carca ceva.
Ai dat peste un om cu maniere indoielnice, poate doar pe moment si cam atat.
Tu nu ti-ai pierdut niciodata cumpatul? N-ai avut nicioata reactii nepotrivite, indreptatite sau nu?

Este etic să se vorbească de rău faţă de oameni care nu cunosc natura relaţiilor dintre ei ?

Este o intrebare retorica sau..?

În prealabil postat de AlinB

Ai inteles gresit, este pacat sa barfesti orice om.
Un preot cu atat mai mult pentru ca sminteala are consecinte mai mari.



Problema ta daca ai intelegerea asta care este fara doar si poate gresita.
In orice caz este ceva comun, de aici si "dezamagirile" unora.
Pai de unde? Daca s-au amagit..

Harul nu conditioneaza pe om, ci doar il ajuta sa faca lucrul bun, sa aiba atitudinea potrivita, etc.
Asta daca omul vrea, cauta, doreste sa fie dupa masura lui Hristos.

De ce avem impresia ca daca un preot trebuie sa fie un soi de robotel de sfintenie?
Daca el nu se nevoieste in directia asta, harul poate sa fie cu tona, nu schimba pe om.

De altfel acelasi har care ar trebui sa ne schimbe felul de a fi in bine este peste noi toti in aceeasi masura ca si peste cel mai mare sfant.
Problema este ca sfantul foloseste acest har, noi ii dam cu piciorul si-l risipim.



Pai in primul rand nu inteleg de ce nu te duci la duhovnic si te duci la altul - dar asta conteaza mai putin.
Binenteles ca reactia respectivului nu este normala, chiar si daca ar fi cu dreptate, asa ca iti faci cruce ca sa te fereasca Dumnezeu de a cadea in ispita/sminteala si treci mai departe.



Cum ziceam, in loc sa te rogi ca Dumnezeu sa te fereasca de sminteala, dai fuguta la oameni sa te plingi, fara sa tii cont ca ai putea sminti si pe altii.

Intreb inca o data, care este rostul faptului ca ne spui noua lucrurile astea?
Cel care te-a facut cu ou si otzet se va indrepta? Celalalt daca pe bune a fost facut in fel si chip, se va rusina?
Tu te simti putin mai "usurata" ca te-ai razbunat nitel pe primul pentru ce a facut?



Nici una si nici nu cred ca ti-a pus cineva in carca ceva.
Ai dat peste un om cu maniere indoielnice, poate doar pe moment si cam atat.
Tu nu ti-ai pierdut niciodata cumpatul? N-ai avut nicioata reactii nepotrivite, indreptatite sau nu?



Este o intrebare retorica sau..?

- Problema pentru care am mers nu era personală şi nici nu necesita spovedanie (nu este cazul să intru în amănunte).
- Nu am dat nume ci am prezentat doar faptele.Voiam să aud câteva păreri pentru a mă linişti şi a-mi fi mai uşor să depăşesc acest incident care m-a afectat destul de mult.Dacă aş merge la duhovnic este ca şi cum m-aş duce să pârăsc şi nu ştiu ce urmări ar putea avea .
- Da, de multe ori.Acum în general mă pot stăpâni şi controla(am nişte ani)
- Nu ,nu este o întrbare retorică când am întrebări le pun şi mulţumesc pentru răspunsuri.
- Voi încerca să mă rog, aveţi dreptate, este cel mai bun lucru pe care l-aş putea face.
Chiar nu aveam cu cine discuta această situaţie şi mă apăsa .Mulţumesc că nu aţi trecut nepăsători peste subiect.

[AlinB]

Pareri care ce?

Vroiai sa auzi pareri care sa-l blameze pe respectivul preot care a gresit fata de duhovnicul tau?
Asta te linisteste/bucura?
Sau nu cumva sa-mi zici ca te asteptai ca lumea sa fie de acord cu atitudinea lui?

Pana la urma nimeni nu stie EFECTIV despre ce e vorba, pentru ce a fost blamat respectivul si care a fost EXACT reactia celui care l-a condamnat.
Cine stie, poate pe undeva s-ar putea sa aiba dreptate, poate intr-o masura sa fie scuzabil?

Ce este de "parat"? La duhovnic te duci pentru pacatele tale nu pentru "a da in gat" pe cineva, cu atat mai putin alt preot.

Si nici nu e cazul sa dai amanute exacte despre pacatul tau, gen: "parinte, am barfit pe un forum pe parintele cutare care v-a vorbit de rau".
"Am barfit", "am smintit" este de ajuns.

Iti inteleg socul este oarecum neobisnuit chiar sa auzi pentru prima data de la cineva ca pe preotul cutare nu-l inghite preotul cutare sau ce sa mai zici de unii care s-au certat pe parohii si s-au ajuns la chestii chiar mai rusinoase?

Insa asa cum am mai spus, e greseala noastra ca vedem preotii ca un fel de semizei cand de fapt sunt oameni supusi ispitei ca si noi si au libertatea de a alege, la fel ca si noi.

Ca au si harisme si un rol social pe care poate chiar unii dintre ei nu-l inteleg cum trebuie, si asta e adevarat insa nu trebuie sa ajungem sa blamam Stapanul pentru ca nu toate slugile (printre care si noi insine sau mai ales!!) nu sunt model.

În prealabil postat de AlinB

Pareri care ce?

Vroiai sa auzi pareri care sa-l blameze pe respectivul preot care a gresit fata de duhovnicul tau?
Asta te linisteste/bucura?
Sau nu cumva sa-mi zici ca te asteptai ca lumea sa fie de acord cu atitudinea lui?

Pana la urma nimeni nu stie EFECTIV despre ce e vorba, pentru ce a fost blamat respectivul si care a fost EXACT reactia celui care l-a condamnat.
Cine stie, poate pe undeva s-ar putea sa aiba dreptate, poate intr-o masura sa fie scuzabil?

Ce este de "parat"? La duhovnic te duci pentru pacatele tale nu pentru "a da in gat" pe cineva, cu atat mai putin alt preot.

Si nici nu e cazul sa dai amanute exacte despre pacatul tau, gen: "parinte, am barfit pe un forum pe parintele cutare care v-a vorbit de rau".
"Am barfit", "am smintit" este de ajuns.

Iti inteleg socul este oarecum neobisnuit chiar sa auzi pentru prima data de la cineva ca pe preotul cutare nu-l inghite preotul cutare sau ce sa mai zici de unii care s-au certat pe parohii si s-au ajuns la chestii chiar mai rusinoase?

Insa asa cum am mai spus, e greseala noastra ca vedem preotii ca un fel de semizei cand de fapt sunt oameni supusi ispitei ca si noi si au libertatea de a alege, la fel ca si noi.

Ca au si harisme si un rol social pe care poate chiar unii dintre ei nu-l inteleg cum trebuie, si asta e adevarat insa nu trebuie sa ajungem sa blamam Stapanul pentru ca nu toate slugile (printre care si noi insine sau mai ales!!) nu sunt model.

Constat că subiectul abordat de mine s-a transformat într-un schimb de idei între mine şi tine.E bine şi aşa!

Spui că vedem în preoţi nişte semizei.Ei bine da, din moment ce au alest ascet drum în mare măsură nu mai aprţin acestei lumi trecătoare iar răspunderea pentru felul cum lucreazăi mântuirea celor pe care-i păstoresc este uriaşă căci atunci când vor merge la judecată vor fi judecaţi după felul cum au lucrat via sau cum au înmulţit talantul primit.

Poate eşti preot,nu ştiu că nu scrie nimic pe pagina ta .Eu vorbesc de pe poziţia unui simplu mirean care vede în preot un model de moralitate,de smerenie,de crediţă şi de răbdare.
În biserică ochii tuturor sunt aţintiţi spre altar şi fiecare gest,fiecare inflexiune a vocii protului este trăită de către toţi acei care sunt în biserică şi nu numai.

Dacă merg pe stradă şi întâlnesc un preot mă înclin şi spun "Sărut-mâna părinte" ceea ce nu fac decât atunci când mă întâlnesc cu propria mamă.
Ori respectul pe care mireanul îl are pentru preot obligă pe acesta să aibă un comportament ceva mai controlat decât un muritor ca mine sau ca oricare altul.

Preoţia nu este o profesie ca oricare alta iar preotul este mult mai mult decât un cetăţean care merge de la serviciu în lume după ce şi-a îndplinit programul.

Avem nevoie şi de sfinţii care au fost, dar şi de imaginea lor vie reflectată în preoţi sau în oameni înduhovniciţi.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de dorinastoica14

Eu vorbesc de pe poziţia unui simplu mirean care vede în preot un model de moralitate,de smerenie,de crediţă şi de răbdare.

Modelul meu de moralitate, de smerenie, de credinţă şi de răbdare este Cristos. Acesta este modelul absolut şi El este preot absolut. Modele mai sunt sfinţii, adică persoane despre care Biserica îmi spune că în mod sigur se află în rai şi pot fi urmaţi ca exemple. Preoţii ? Unii sunt mai aşa, alţii mai altfel. Pe toţi, putem să presupunem, i-a chemat Cristos. Unii au răspuns într-un fel, alţii mai altfel. În timpul vieţii Sale pe pământ, el a chemat la preoţie 12 bărbaţi. Toţi au lăsat toate ale lor şi L-au urmat. Dar unul dintre ei nu L-a urmat până la capăt. Acela despre care Supremul Judecător spune că mai bine i-ar fi fost dacă nu s-ar fi născut. Să lăsăm, deci, Supremului Judecător grija de a-i judeca pe cei pe care i-a chemat, iar noi să avem grija noastră şi să vedem ce facem cu preoţia noastră cea de obşte. Să lăsăm lor răspunderea de a-şi onora hainele lor împărăteşti, iar noi să ne luăm răspunderea de a onora haina cea albă pe care am primit-o la Botez, aceea spălată în scump sângele Lui.

Dacă merg pe stradă şi întâlnesc un preot mă înclin şi spun "Sărut-mâna părinte" ceea ce nu fac decât atunci când mă întâlnesc cu propria mamă.

Foarte bine faceţi. Sunt sigur că realizaţi că ceea ce respectaţi, de fapt, este ministerul pe care îl are preotul, deosebind între slujire şi slujitor. Sper că acelaşi respect l-aţi avea faţă de mama dv, chiar dacă s-ar întâmpla să auziţi că bârfeşte alte mame şi nu este împăcată cu ele. Ea şi numai ea e mama noastră: sănătoasă ori bolnavă. Ei trebuie să-i sărutăm mâna şi o vom urma în sfaturile pe care ni le dă şi nu neapărat în exemplele pe care ni le dă.

[windorin]

Pacatele vazute ale preotilor nu sunt ceva nou, nici nu vor ajunge vreodata ceva vechi.

Sa luam aminte ! Nicaieri nu ridica diavolul lupte mai mari si valuri mai infricosatoare decat in manastiri si in biserici, intre calugari, intre preoti si intre teologi. Nicaieri nu se arunca diavolul mai cu putere decat intre aceia dintre crestini care vor sa isi inchine viata lui Dumnezeu, urmand cuvintelor liturgice: "Pe noi insine si unii pe altii si toata viata noastra, Lui Hristos Dumnezeu sa o dam. / Ale Tale dintru ale Tale, Tie iti aducem de toate si pentru toate."

Oare nu este si firesc acest lucru, ca tocmai acolo unde diavolul simte ca incepe sa isi piarda din putere, el sa intareasca luptele spre a castiga ce credea ca, mai inainte, detinea ?! Este firesc, deci si ingaduinta noastra ar trebui sa fie mai mare, tot asa cum si asteptarile sunt mai mari.

[AlinB]

În prealabil postat de dorinastoica14

Constat că subiectul abordat de mine s-a transformat într-un schimb de idei între mine şi tine.E bine şi aşa!

Fiind post (si nu unul oarecare), se pare ca exista ezitari in a se alatura lumea condamnarii-obiceiurilor-proaste-ale-preotilor. Poate dupa...

În prealabil postat de dorinastoica14

Spui că vedem în preoţi nişte semizei.Ei bine da, din moment ce au alest ascet drum în mare măsură nu mai aprţin acestei lumi trecătoare iar răspunderea pentru felul cum lucreazăi mântuirea celor pe care-i păstoresc este uriaşă căci atunci când vor merge la judecată vor fi judecaţi după felul cum au lucrat via sau cum au înmulţit talantul primit.

Judecati de cine si unde/cand?
Cu teoria vad ca stai bine..

Poate eşti preot,nu ştiu că nu scrie nimic pe pagina ta.

Nu sunt, ar avea vreo importanta?

Eu vorbesc de pe poziţia unui simplu mirean care vede în preot un model de moralitate,de smerenie,de crediţă şi de răbdare.

E corect sa le vezi acolo unde exista. Daca le vezi unde nu sunt, de ce te miri ca esti dez-amagita? Doar tu te-ai amagit..

În biserică ochii tuturor sunt aţintiţi spre altar şi fiecare gest,fiecare inflexiune a vocii protului este trăită de către toţi acei care sunt în biserică şi nu numai.

Si care e legatura cu problema in discutie?
Raportul dintre Liturghie si preot este acelasi dintre preot si vesmintele care le poarta..
Daca nu vezi decat vesmintele si nu ceea ce ele arata...

Dacă merg pe stradă şi întâlnesc un preot mă înclin şi spun "Sărut-mâna părinte" ceea ce nu fac decât atunci când mă întâlnesc cu propria mamă.

Bun obicei. Dar de ce o faci?

Ori respectul pe care mireanul îl are pentru preot obligă pe acesta să aibă un comportament ceva mai controlat decât un muritor ca mine sau ca oricare altul.

Dumnezeu nu obliga.
Nu vad de ce muritorii isi aroga mai multe drepturi decat Dumnezeu.

Preoţia nu este o profesie ca oricare alta iar preotul este mult mai mult decât un cetăţean care merge de la serviciu în lume după ce şi-a îndplinit programul.

Ar trebui sa fie asa. Dar dupa masura fiecaruia.

Dar ce ar fi sa translatezi discursul despre obligatiile preotului la cele de crestin.
Si pe urma sa te intrebi nu daca altii le respecta automat si implicit, ci sa te intrebi tu in ce masura iti respecti obligatiile de crestin.
Si fara "vai, dar eu pacatoasa ...".

Avem nevoie şi de sfinţii care au fost, dar şi de imaginea lor vie reflectată în preoţi sau în oameni înduhovniciţi.

Ah, asta inseamna ca va trebui sa mai treaca ceva timp pana vei ajunge sa cunosti personal sursa sfinteniei celor pe care tii musai sa-i vezi sfinti mai presus de liberul lor arbitru si limitarile pe care fara doar si poate le ai si tu.