De ce nu avem dreptul sa judecam pe altii

Mereu cand ma enervez sau cand sunt tentat,fie si la modul metaforic,sa ma ratoiesc la cineva>imi aduc aminte de batrinul din filmul al carui titlu l-am postat in acest mesaj.Oare omul greseste in ceea ce sustine?De obicei,cand imi pun intrebarea asta,incep sa-i analizez argumentele cu calm si impartialitate(pe cat posibil).Pina finalizez acest procedeu imi trece si cheful sa ma cert cu el sau sa-l judec la modul infierbantat.Per ansamblu prefer sa nu judec pe mine pt ca,din experienta personala,este ciudat sa vezi cum oamenii iti zimbesc in timp ce iti indica Iadul ca destinatie finala pt un protestant:))Oricum in fata acestei solutii nu pot decat sa-mi pun in valiza creme protectoare :))Nu dati in mine cu citate din NT.Credeti-ma pe cuvant>le-am auzit pe toate>va cred pe cuvant :)
Serios vorbind>parerea mea este sa ne gandim bine inainte sa judecam pe cineva.In multe momente lucrurile nu sunt ceea ce par si nici noi nu suntem atat de perfecti incat sa-l lipim pe altu de tavan cu exemplul nostru inaltator.Nu dati cu pietre..eu nu am de gand sa ridic una :) Cred ca este mai important sa incerci>sa faci efortul sa intelegi gandirea celui cu care conversezi.Nu zic sa-l aprobi da macar sa incerci sa-l intelegi.Daca il judeci din start> este ca si cum i-ai tranti usa in nas baiatului cu pizza :))Glumesc...again.
Va doresc o seara placuta...tuturor.
_____________________________
,,Errors of opinion may be tolerated where reason is left free to combat it"(Thomas Jefferson)