Unde greseste Biserica?

[Garrett]

În prealabil postat de glykys

Garrett, nu de vorbe avem nevoie, ci de fapte concrete! Uite, ti-as putea da un exemplu: daca tot ne plangem de lipsa amplorii unor activitati sociale, ne-am putea strange mai multi oameni sa organizam o activitate sociala: punem mana de la mana, mergem si vizitam un camin de copii, de batrani, ce vrei tu, impartim daruri si iconite... poftim, vorbeste cu tinerii din parohia ta, entuziasmeaza-i si porniti la fapte! Daca vrei neaparat prezenta bisericeasca, vorbeste cu preotul de la biserica ta si vino cu o propunere concreta de implicare sociala! Dati astfel un exemplu si faceti si o fapta buna! Este foarte simplu!

Activitatea pe care o desfasor, prin natura locului de munca, imi ofera prea putin timp liber sa ma ocup de activitati caritabile. Da, din acest punct de vedere, accept orice fel de critica. Pentru ca o si merit. Dar nu pot accepta sa si tac, vazand ca oameni care ar putea face cu adevarat bine, avand timpul sau chiar resursele necesare, nu se implica. Sunt cu totul de acord cu adagiul res non verba. Dar sunt sigur ca imi veti da dreptate ca fara verba nu porneste nimic de la sine.

Dumneavoastra ati facut ceea ce mi-ati propus? Daca da, atunci cum ati gasit timpul necesar, cum ati convins pe cei din jur, cat de greu v-a fost si cum credeti ca s-ar putea dezvolta initiativa in care ati luat parte? Raspunsuri la asemenea intrebari chiar ar merita discutate. Acestea sunt genul de intrebari la care o institutie precum Biserica ar trebui sa ofere multe raspunsuri. Raspunsuri pe care sa si le insuseasca si sa le raspandeasca. Poate ca pare ca arat cu degetul, dar am speranta ca veti privi totusi dincolo acest aspect.

Am propus mai devreme un exercitiu spiritual. Nu a raspuns nimeni spunandu-mi ce "fapta buna" a facut de curand sau ce dovada de dragoste fata de semeni a dat. Apoi mi-ati spus, foarte corect, ca faptele bune nu se cuantifica, sau nu fac obiectul laudei. V-ati razgandit?

Exercitiul avea un scop foarte important, in viziunea mea: provoca oamenii la a-si da mai bine seama de ceea ce inseamna "fapta buna" si la a-si reevalua faptele si atitudinile lor. Cu cati iti pui mai putine intrebari, cu atat aluneci mai mult catre automultumire. De asemenea, avea scopul de a ne inspira reciproc spre a face bine in jurul nostru. Totul porneste de la gesturi simoblice, gen 1 leu in palma unei batrane care sta cu mana intinsa pe trotuar, si poate ajunge departe (vezi citatul cu oceanul).

Atunci cand am lansat exercitiul, nu am mentionat niciun "bine" pe care l-am facut in ultima vreme pentru ca - atunci - nu consideram ca facusem ceva care sa merite un asa plin de semnificatie atribut. Acuma - poate imi spuneti dvs de ce - privind retrospectiv, as putea face o lista intreaga de "fapte bune" pe care sa le postez pe forum, ca raspuns la exercitiu.

O sa tin minte indemnul dvs si cadrul in care l-am primit, pentru ca sincronizarea lui este de asa natura incat sa paralizeze oricare alt argument pe care l-as putea formula. Pentru moment, o sa continui sa gasesc argumente la problema pe care am ridicat-o, cu gandul sincer ca atunci cand voi putea, voi trece la fapte concrete.