Atomul

[SamFromUrath]

Spatiul si timpul e o iluzie.Am vazut un documentar BBC in care se incerca explicarea timpului.Concluzia era urmatoarea: Toate momentele timpului se petrec simulatan.Numai creierul nostru e atat de limitat incat nu poate procesa asta.Deci in momentul asta te nasti,iti traiesti toata viata si mori.Simulatan.La fel cum cuplul ochi-minte nu poate sa "vada" in tot spectrul radiatiei electomagnetice,mintea nu e in stare sa perceapa realitatea timpului asa cum exista el,adica un prezent infinit, fara de trecut sau viitor.Valabil si pentru spatiu analogia.

Particula primordiala nu stiu daca era materie.Faptul ca din ea a rezultat materie nu inseamna nimic.Fizicienii se scarpina in cap studiind atomul pentru ca nu gasesc nimic care sa semene a materie fizica solida.Absolut nimic.Nici macar nucleul atomului nu mai e considerat a fi ceva fizic.Se spune ca ar fi o intentie de materie.Sa nu mai vorbim despre spatiile uriase dintre atomi raportat la dimensiunea lor.Deci tot ce vezi tu corp fizic de fapt nu prea e fizic.Simturile tale nu au nici o valoare in raport cu realitatea ultima.

În prealabil postat de Eugen7

particula inseamna materie, iar materia exista in spatiu-timp (care au luat fiinta la Big bang). Deci este absurd ceea ce spui!
pe de alta parte nu poti spune ca Dumnezeu este materie, cand afirmi ca particula era Dumnezeu!!!

[Eugen7]

În prealabil postat de SamFromUrath

Spatiul si timpul e o iluzie...

spatiul si timpul nu sunt o iluzie. ele exista in realitate.

Definiţia timpului este una dintre cele mai dificile, nu numai din punct de vedere filozofic sau psihologic, dar şi fizic. Timpul este una dintre dimensiunile Universului, diferită de dimensiunea spaţială prin aceea că timpul ordonează evenimentele într-o succesiune ireversibilă. Timpul e o noţiune primară (care nu se defineşte, ci se percepe prin simţuri) şi corelată cu noţiunea de eveniment. Percepţia sesizează ordinea evenimentelor.

Dintotdeauna timpul a fost un subiect important al filozofiei, artei, poeziei şi ştiinţei, existând multe divergenţe în legătură cu însemnătatea lui. Dicţionarul Oxford defineşte timpul ca fiind "procesul indefinit şi continuu al existenţei evenimentelor în trecut, prezent şi viitor, privit ca o unitate". O altă definiţie de dicţionar standard este "Un continuum nonspaţial linear în care evenimentele apar într-o ordine aparent ireversibilă".

În fizică timpul este o mărime fizică fundamentală (există şapte mărimi fundamentale în Sistemul Internaţional), care conform cunoştinţelor actuale nu se poate defini prin intermediul altor mărimi (la fel ca de exemplu lungimea şi masa). Durata de timp scursă între două evenimente poate fi definită pe baza unei mişcări uniforme (de exemplu, deplasarea luminii între două oglinzi paralele, rotirea Pământului etc.) sau a unui fenomen repetitiv (oscilaţia unui pendul gravitaţional, a unui pendul elastic, a unui circuit electronic bobină-condensator, etc.). Prin această metodă se poate defini doar timpul pentru punctul din spaţiu în care este plasat instrumentul de măsură (ceasul). Pentru alte puncte din spaţiu, este necesar să se stabilească noţiunea de simultaneitate la distanţă, adică un criteriu după care să se poată declara dacă două evenimente ce au loc în puncte diferite din spațiu sunt simultane sau nu.

În mecanica clasică, timpul se considera „de la sine înţeles”. Astfel, simultaneitatea a două evenimente este o proprietate independentă de observator, iar ordinea cronologică şi duratele fenomenelor sunt independente de observator. În acest fel, mulţimea momentelor de timp este izomorfă cu mulţimea punctelor de pe o dreaptă. Rezultă că, fiecărui eveniment îi corespunde un punct unic de pe axa timpului, iar pentru a asocia un număr fiecărui moment de timp este necesar doar să fixăm o origine a timpului (un moment pe care să-l notăm convenţional cu zero). Timpul în mecanica clasică este omogen, adică nu este influenţat de obiectele sau fenomenele ce au loc şi este independent de spaţiu.

În prealabil postat de SamFromUrath

Particula primordiala nu stiu daca era materie.Faptul ca din ea a rezultat materie nu inseamna nimic.Fizicienii se scarpina in cap studiind atomul pentru ca nu gasesc nimic care sa semene a materie fizica solida.Absolut nimic.Nici macar nucleul atomului nu mai e considerat a fi ceva fizic.Se spune ca ar fi o intentie de materie.Sa nu mai vorbim despre spatiile uriase dintre atomi raportat la dimensiunea lor.Deci tot ce vezi tu corp fizic de fapt nu prea e fizic.Simturile tale nu au nici o valoare in raport cu realitatea ultima.

este foarte greu de imaginat spatiu-timpul si materia-energia... trebuie sa intelegem insa ca Dumnezeu nu ar mai fi atotputernic daca ar avea nevoie de ceva (o particula initiala) pentru a crea materia-energia si spatiu-timpul.

NU trebuie sa facem confuzie intre Teoria relativitatii si fizica cuantica.

Spre deosebire de Teoria Relativităţii, care studiază universul la scara mare, unde spaţiul-timpul este neted si plat (curbându-se datorită prezentei masei şi energiei) fiind bine definit şi ordonat geometric, existând astfel noţiunile de înainte, înapoi, sus, jos, stânga, dreapta, direcţie, sens etc.; in mecanica cuantica, care studiază universul la scara extrem de mica (atomica si subatomica), spaţiul-timpul este extrem de instabil si intr-o continua fluctuaţie haotica, fiind deci atât de turbulent, răsucit şi distorsionat încât sfidează bunul simt, dispărând complet noţiunile de sus, jos, înainte, înapoi, stânga, dreapta, direcţie, sens ş.a.. Acesta este motivul pentru care teoria relativităţii şi mecanica cuantică sunt incompatibile.

La LHC tocmai asta vor sa afle, particula care da masa materiei.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de SamFromUrath

Spatiul si timpul e o iluzie.Am vazut un documentar BBC in care se incerca explicarea timpului.Concluzia era urmatoarea: Toate momentele timpului se petrec simulatan.Numai creierul nostru e atat de limitat incat nu poate procesa asta.Deci in momentul asta te nasti,iti traiesti toata viata si mori.Simulatan.La fel cum cuplul ochi-minte nu poate sa "vada" in tot spectrul radiatiei electomagnetice,mintea nu e in stare sa perceapa realitatea timpului asa cum exista el,adica un prezent infinit, fara de trecut sau viitor.Valabil si pentru spatiu analogia.

Particula primordiala nu stiu daca era materie.Faptul ca din ea a rezultat materie nu inseamna nimic.Fizicienii se scarpina in cap studiind atomul pentru ca nu gasesc nimic care sa semene a materie fizica solida.Absolut nimic.Nici macar nucleul atomului nu mai e considerat a fi ceva fizic.Se spune ca ar fi o intentie de materie.Sa nu mai vorbim despre spatiile uriase dintre atomi raportat la dimensiunea lor.Deci tot ce vezi tu corp fizic de fapt nu prea e fizic.Simturile tale nu au nici o valoare in raport cu realitatea ultima.

Povestea asta seamana bine cu filosofiile orientale, de la budism si hinduism pana la islamism. Maya & visul lui Allah. :)

Crestinii insa sunt cu picioarele pe pamant, "pamant" care nu e o iluzie, care exista si va ramane chiar pentru totdeauna.

[Eugen7]

Bosonul Higgs este ultima particulă prezisă de teoria oficială a Universului Mic, Modelul Standard al particulelor elementare şi interacţiilor lor, care nu a fost încă observată experimental. Este ultima cărămidă dintr-o construcţie care de patru decenii este cea mai precisă teorie construită vreodată, necontrazisă decisiv de niciun experiment şi ale cărei predicţii au fost toate confirmate de experiment.


Toate, mai puţin predicţia că ar trebui să existe o particulă nouă, cu aceleaşi proprietăţi ca şi vidul (cu sarcină electrică, spin şi alte proprietăţi cuantice zero), dar cu o masă diferită de zero, ba mai mult mai mare de cam peste o sută de ori masa unui singur proton. I se spune „boson” pentru ca are o valoare întreagă a spinului. Un nume mai general ar fi cel de particula Higgs. I se spune „Higgs” pentru că este prezisă de mecanismul Higgs, care este oarecum o „cârpeală” veche de 45 de ani a teoriei Modelului Standard, ca să permită particulelor elementare să aibă masă (adică masa lor de repaus să fie diferită de zero), aşa cum ne arată experimentele.

Particula de lumină (fotonul) nu are masă şi atunci călătoreşte mereu cu viteza luminii. Dacă nici electronii nu ar avea masă, aşa cum ar prezice Modelul Standard fără acea „cârpeală”, atunci electronii ar zbura prin Univers cu viteza luminii şi nu s-ar mai deplasa la viteze relativ mici în jurul nucleelor, iar atunci atomii nu ar mai fi stabili şi noi pur şi simplu ... nu am exista. Dar electronul are o masă, ştim aceasta experimental, iar mecanismul Higgs explică cum poate electronul să obţină masa sa.

Mecanismul Higgs prezice că spaţiul întreg, chiar şi în vid, este plin cu un câmp Higgs, care are un efect „vâscos” asupra particulelor. La o energie totală dată, cu cât ele se „freacă” mai mult de acest câmp Higgs, cu atât ele (particulele) merg mai încet şi atunci au masă mai mare. Pentru a testa dacă acest mecanism Higgs este adevărat, trebuie ca toate predicţiile lui să fie testate experimental. Iar predicţia cea mai importantă este existenţa unei noi particule elementare - particula Higgs. Întregul raţionament a fost făcut de fizicianul scoaţian Peter Higgs acum 45 de ani şi de atunci a devenit „Sfântul Graal” al fizicii particulelor. Daca va fi descoperit, Modelul Standard va fi confirmat. Dacă se va arăta clar că el nu există, atunci Modelul Standard va cădea. Iar când cade o teorie care nu a fost contrazisă de niciun experiment vreme de 40 de ani, teoreticienii trebuie să se întoarcă la calcule şi nu este clar că vor putea găsi aşa uşor o teorie nouă, corectă.

[MariS_]

În prealabil postat de Eugen7

Bosonul Higgs este ultima particulă prezisă de teoria oficială a Universului Mic, Modelul Standard al particulelor elementare şi interacţiilor lor, care nu a fost încă observată experimental. Este ultima cărămidă dintr-o construcţie care de patru decenii este cea mai precisă teorie construită vreodată, necontrazisă decisiv de niciun experiment şi ale cărei predicţii au fost toate confirmate de experiment.


Toate, mai puţin predicţia că ar trebui să existe o particulă nouă, cu aceleaşi proprietăţi ca şi vidul (cu sarcină electrică, spin şi alte proprietăţi cuantice zero), dar cu o masă diferită de zero, ba mai mult mai mare de cam peste o sută de ori masa unui singur proton. I se spune „boson” pentru ca are o valoare întreagă a spinului. Un nume mai general ar fi cel de particula Higgs. I se spune „Higgs” pentru că este prezisă de mecanismul Higgs, care este oarecum o „cârpeală” veche de 45 de ani a teoriei Modelului Standard, ca să permită particulelor elementare să aibă masă (adică masa lor de repaus să fie diferită de zero), aşa cum ne arată experimentele.

Particula de lumină (fotonul) nu are masă şi atunci călătoreşte mereu cu viteza luminii. Dacă nici electronii nu ar avea masă, aşa cum ar prezice Modelul Standard fără acea „cârpeală”, atunci electronii ar zbura prin Univers cu viteza luminii şi nu s-ar mai deplasa la viteze relativ mici în jurul nucleelor, iar atunci atomii nu ar mai fi stabili şi noi pur şi simplu ... nu am exista. Dar electronul are o masă, ştim aceasta experimental, iar mecanismul Higgs explică cum poate electronul să obţină masa sa.

Mecanismul Higgs prezice că spaţiul întreg, chiar şi în vid, este plin cu un câmp Higgs, care are un efect „vâscos” asupra particulelor. La o energie totală dată, cu cât ele se „freacă” mai mult de acest câmp Higgs, cu atât ele (particulele) merg mai încet şi atunci au masă mai mare. Pentru a testa dacă acest mecanism Higgs este adevărat, trebuie ca toate predicţiile lui să fie testate experimental. Iar predicţia cea mai importantă este existenţa unei noi particule elementare - particula Higgs. Întregul raţionament a fost făcut de fizicianul scoaţian Peter Higgs acum 45 de ani şi de atunci a devenit „Sfântul Graal” al fizicii particulelor. Daca va fi descoperit, Modelul Standard va fi confirmat. Dacă se va arăta clar că el nu există, atunci Modelul Standard va cădea. Iar când cade o teorie care nu a fost contrazisă de niciun experiment vreme de 40 de ani, teoreticienii trebuie să se întoarcă la calcule şi nu este clar că vor putea găsi aşa uşor o teorie nouă, corectă.

Multumim Eugen7. Foarte bune explicatiile. Dupa ce gasesc bosonul,
fizicienii or sa descopere ca vidul e de fapt captusit cu spirit, iar
spiritul e cel ce fixeaza legile materiei. Si or sa-si puna intrebarea:
de unde vine spiritul? acela e momentul cand fizica se va apropia de
credinta.
Har, smerenie si jertfa de sine.