Ce fel de paine a folosit Mantuitorul la Cina cea de Taina..

[georgeval]

În prealabil postat de andreicozia

Bineintels ca au mincat cu totii MATZA evreiasca (piine nedospita) din aceea fisii, uscata si fara gust, ca doar erau evrei.
Restul povestilor ca ar fi mincat "piine romaneasca" de la cuptor tine de inchipuirile noastre, dorinta noastra MINTALA de a adera la ceva mai ne-evreiesc si Hristos de "a fi mai putin evreu" care evident sunt aberatii...

A mai fost un topic legat de paine dospita sau paine nedospita la Cina cea de Taina. Raspunsul ortodoxiei este clar- Hristos nu a sarbatorit pastele iudaic. In functie de caracterul sarbatorilor painea folosita putea fi azima-painea nedospita si painea dospita. Septuaginta pentru Cina cea de Taina foloseste clar sensul de paine dospita-arton.
Matei 26,26
Ἐσθιόντων δὲ αὐτῶν λαβὼν ὁ Ἰησοῦς ἄρτον καὶ εὐλογήσας ἔκλασεν καὶ δοὺς τοῖς μαθηταῖς εἶπεν Λάβετε φάγετε, τοῦτό ἐστιν τὸ σῶμά μου.

[Mihnea Dragomir]

Întrebarea este pur exegetică. Adevărul este că nu cunoaştem în mod cert ce fel de pâine a folosit Isus la Cina cea de Taină. Judecând numai după textul biblic şi având în vedere date din Vechiul şi Noul Testament, tot ce se poate spune e că mai degrabă Isus şi apostolii au consumat cu acea ocazie pâine nedospită (azime), după cum cum alte ocazii (pe malul Tiberiadei de exemplu) s-au consumat pâini dospite.
O întrebare din aceeaşi categorie ar putea fi: ce fel de vin au băut atunci ? Alb sau roşu ? Nu putem şti sigur, deşi putem presupune că mai degrabă vin roşu.

Asemenea aspecte exegetice nu trebuie să aibă implicaţii liturgice. La Liturghie trebuie folosită materia specifică fiecărei tradiţii, care este în mod cert pâinea nedospită în cazul Bisericii Apusene şi pâinea dospită în cazul Bisericii Răsăritene. Numai în mod excepţional este admisibil să se folosească invers.

Dacă Cina cea de Taină a avut loc la etaj (şi aşa probabil că a fost) nu este un motiv de a muta Liturghiile în podurile caselor. Această tendinţă, pe care eu o numesc arheologie biblică, nu îmi pare a veni de la Dumnezeu. El a spus să facem aceasta în amintirea Lui.

[georgeval]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Întrebarea este pur exegetică. Adevărul este că nu cunoaştem în mod cert ce fel de pâine a folosit Isus la Cina cea de Taină. Judecând numai după textul biblic şi având în vedere date din Vechiul şi Noul Testament, tot ce se poate spune e că mai degrabă Isus şi apostolii au consumat cu acea ocazie pâine nedospită (azime), după cum cum alte ocazii (pe malul Tiberiadei de exemplu) s-au consumat pâini dospite.
O întrebare din aceeaşi categorie ar putea fi: ce fel de vin au băut atunci ? Alb sau roşu ? Nu putem şti sigur, deşi putem presupune că mai degrabă vin roşu.

Asemenea aspecte exegetice nu trebuie să aibă implicaţii liturgice. La Liturghie trebuie folosită materia specifică fiecărei tradiţii, care este în mod cert pâinea nedospită în cazul Bisericii Apusene şi pâinea dospită în cazul Bisericii Răsăritene. Numai în mod excepţional este admisibil să se folosească invers.

Dacă Cina cea de Taină a avut loc la etaj (şi aşa probabil că a fost) nu este un motiv de a muta Liturghiile în podurile caselor. Această tendinţă, pe care eu o numesc arheologie biblică, nu îmi pare a veni de la Dumnezeu. El a spus să facem aceasta în amintirea Lui.

La Marea Tiberiadei dupa Inviere s-a folosit paine dospita. Iata textul din
Evanghelia dupa Ioan din Septuaginta.
13. εἰδότες ὅτι ὁ κύριός ἐστιν. ἔρχεται Ἰησοῦς καὶ λαμβάνει τὸν ἄρτον καὶ δίδωσιν αὐτοῖς, καὶ τὸ ὀψάριον ὁμοίως.

[glykys]

În prealabil postat de georgeval

La Marea Tiberiadei dupa Inviere s-a folosit paine dospita. Iata textul din
Evanghelia dupa Ioan din Septuaginta.
13. εἰδότες ὅτι ὁ κύριός ἐστιν. ἔρχεται Ἰησοῦς καὶ λαμβάνει τὸν ἄρτον καὶ δίδωσιν αὐτοῖς, καὶ τὸ ὀψάριον ὁμοίως.

Si in rugaciunea Tatal nostru, atunci cand cerem "painea cea de toate zilele", termenul folosit este tot arton - τὸν ἄρτον.

Este si pe site un articol despre temeiurile scripturistice ale folosirii painii dospite in cadrul Sf. Euharistii - http://www.crestinortodox.ro/dogmati...iei-69134.html.

[vasinec77]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Întrebarea este pur exegetică. Adevărul este că nu cunoaştem în mod cert ce fel de pâine a folosit Isus la Cina cea de Taină.

Adevarul este ca se cunoaste faptul ca la Cina cea de Taina s-a folosit paine nedospita. Si faptul acesta are o importanta. Aluatul (dospeala) simboliza pacatul. Iar de Paste, aluatul trebuia inlaturat. "Nu stiti cã putin aluat dospeste toatã plãmãdeala? Mãturati aluatul cel vechi, ca sã fiti o plãmãdealã nouã, cum si sunteti fãrã aluat; cãci Hristos, Pastele noastre, a fost jertfit. Sã prãznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rãutate si viclenie, ci cu azimile curãtiei si adevãrului." (1 Corinteni 5:6-8).

Cred ca se vede bine ce diferenta facea Sfantul Apostol Pavel intre aluat si azima si ce semnificatie au acestea.

[pstdgt]

franzela extra - titan

[georgeval]

În prealabil postat de vasinec77

Adevarul este ca se cunoaste faptul ca la Cina cea de Taina s-a folosit paine nedospita. Si faptul acesta are o importanta. Aluatul (dospeala) simboliza pacatul. Iar de Paste, aluatul trebuia inlaturat. "Nu stiti cã putin aluat dospeste toatã plãmãdeala? Mãturati aluatul cel vechi, ca sã fiti o plãmãdealã nouã, cum si sunteti fãrã aluat; cãci Hristos, Pastele noastre, a fost jertfit. Sã prãznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rãutate si viclenie, ci cu azimile curãtiei si adevãrului." (1 Corinteni 5:6-8).

Cred ca se vede bine ce diferenta facea Sfantul Apostol Pavel intre aluat si azima si ce semnificatie au acestea.

Apostolul Pavel in I Cor 11, 23 amintind de Cina cea de Taina spune clar ca la Cina Mantuitorul a luat painea-
23. τί εἴπω ὑμῖν; ἐπαινέσω ὑμᾶς; ἐν τούτῳ οὐκ ἐπαινῶ. ἐγὼ γὰρ παρέλαβον ἀπὸ τοῦ κυρίου, ὃ καὶ παρέδωκα ὑμῖν, ὅτι ὁ κύριος Ἰησοῦς ἐν τῇ νυκτὶ ᾗ παρεδίδετο ἔλαβεν ἄρτον.
Daca tot revenim la argumentele biblice si ne lipim atat de mult de versete de ce nu aducem argumente clare din NT. Hristos nu a sarbatorit Pastele iudaic, ci un Paste deosebit. Atunci sa urmarim intreg ritualul: de Pasti se imbracau pentru calatorie si nu paraseau incaperea. In cazul Mantuitorului observam ca merge dimpreuna cu Apostolii in gradina Ghetismani. Oare Hristos a avunt in vedere doar anumite obiceiuri, daca a sarbatorit Pastele iudaic?

[Danut7]

În prealabil postat de georgeval

A mai fost un topic legat de paine dospita sau paine nedospita la Cina cea de Taina. Raspunsul ortodoxiei este clar- Hristos nu a sarbatorit pastele iudaic. In functie de caracterul sarbatorilor painea folosita putea fi azima-painea nedospita si painea dospita. Septuaginta pentru Cina cea de Taina foloseste clar sensul de paine dospita-arton.
Matei 26,26
Ἐσθιόντων δὲ αὐτῶν λαβὼν ὁ Ἰησοῦς ἄρτον καὶ εὐλογήσας ἔκλασεν καὶ δοὺς τοῖς μαθηταῖς εἶπεν Λάβετε φάγετε, τοῦτό ἐστιν τὸ σῶμά μου.

Dar ce a sarbatorit Hristos, daca nu Pastele evreiesc?


Marcu 14:12. Iar în ziua cea dintâi a Azimilor, când jertfeau Paştile, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voieşti să gătim, ca să mănânci Paştile? 13. Şi a trimis doi din ucenicii Lui, zicându-le: Mergeţi în cetate şi vă va întâmpina un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el. 14. Şi unde va intra, spuneţi stăpânului casei că Învăţătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paştile împreună cu ucenicii Mei? 15. Iar el vă va arăta un foişor mare aşternut gata. Acolo să pregătiţi pentru noi. 16. Şi au ieşit ucenicii şi au venit în cetate şi au găsit aşa precum le-a spus şi au pregătit Paştile.

Luca 22:8. Şi a trimis pe Petru şi pe Ioan, zicând: Mergeţi şi ne pregătiţi Paştile, ca să mâncăm. 9. Iar ei I-au zis: Unde voieşti să pregătim? 10. Iar El le-a zis: Iată, când veţi intra în cetate, vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra. 11. Şi spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul îţi zice: Unde este încăperea în care să mănânc Paştile cu ucenicii mei? 12. Şi acela vă va arăta un foişor mare, aşternut; acolo să pregătiţi. 13. Iar, ei, ducându-se, au aflat precum le spusese şi au pregătit Paştile. 14. Şi când a fost ceasul, S-a aşezat la masă, şi apostolii împreună cu El. 15. Şi a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşti, mai înainte de patima Mea,

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Danut7

Dar ce a sarbatorit Hristos, daca nu Pastele evreiesc?

Ca semnificaţie liturgică, credem că Sf. Jertfă este în acelaşi timp Paşte şi Yom Kippur.
Un articol care mi s-a părut interesant pe această temă, aici: http://mihaisarbu.wordpress.com/2010...eoprotestanti/

[vasinec77]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Ca semnificaţie liturgică, credem că Sf. Jertfă este în acelaşi timp Paşte şi Yom Kippur.

Pastele si Yom Kippur (ziua ispasirii) au semnificatii total diferite. Pastele semnifica Jertfa (care a avut loc) iar Yom Kippur semnifica curatirea Sfantului Locas, izbavirea (celor drepti) si pedepsirea (diavolului si a celor nedrepti). Cititi, spre exemplu, Levitic cap. 16.

Ca incadrare in timp, Pastele are loc la inceputul anului iar Yom Kippur la incheierea anului, si au semnificatii importante si deosebite. Sa nu le amestecam intr-un ghiveci liturgic.