Haideti sa luam atitudine!

În prealabil postat de zaharia_2009

Eu, aici pe forum am auzit multe povesti si bla-blauri prin care se ridica in slavi iubirea si mai ales iertarea aproapelui . Chiar tin bine minte numele celor care de obste fac aceste lucruri tinind lectii sau recomandari despre iubirea si iertarea aproapelui, altora care chipurile sunt grozav de singuri si de lipsiti de iubire si iertare, necunoscind astfel aceste sentimente si ca atare nefiind un crestin autentic, sau complet .
Si de aceasta data observ mai mult o inversunare , desigur cu scop nobil, nu ?, impotriva unora care nu respecta si cinstesc biserica lui D.zeu . Pai si eu la rindul meu, de exemplu, tot impotriva celor care nu respecta suficient pe dumnezeu luam atitudine ! Sau chiar daca criticam trebuie sa folosim cumva un ton mieros si cu multa grija pt. a nu deranja prea mult ?
Cind nu suntem ispititi suntem un soi de profesorasi in a talmacii iubirea si iertarea , dar cind suntem in ispita , ne numim ,,aparatori" , nu ?

Deci mai avem de invatat despre iubirea si iertarea in biserica lui Hristos, chiar daca suntem minati de cele mai bune intentii !
Una este sa iubim dupa cuvintul lui Hristos talmacit de sfintii parinti si alta este sa propovaduim iubirea dupa sentimentalismul nostru !

Consider exemplul dat de sora Dorina extrem de potrivit dar ar fi bine sa ia seama la el deoarece este exemplu de om imbunatatit si induhovnicit , adica greu de intilnit, greu de trait si talmacit ! Nu este la indemina oricui de a fi trait si implinit ! Exemplele tari sunt pt. oamenii tari iar pildele tari sunt pt. dintii intariti in scriptura... si nu pt. lapte !

Bine, bine....si mai concret?
Ce crezi tu ca ar trebui sa facem in fapte?

[Negroponte]

Simona,ai dreptate in ceea ce spui.Preotii sunt primii chemati sa-i invete pe credinciosi cum trebuie sa stam in fata Domnului.Modul de invatare trebuie sa fie cu multa blandete si mai ales prin exemplu personal.Mai mult cred ochii decat urechile.Preotul si familia lui sunt primul exemplu de urmat.Daca lui i se aude telefonul in timpul slujbei,va fi greu sa-i convinga pe altii.Daca preoteasa nu are capul acoperit,va fi greu sa convinga credinciosii.Noi la biserica invatam si la predica si la cateheza cum trebuie sa ne comportam si in biserica si in societate.Fiecare se afla pe trepte diferite ale credintei si intelegerii.Parintele Arsenie Boca spunea,ca:"mustrarea invinge,dar nu convinge".In cazul necredinciosilor,care tulbura viata liturgica,trebuie sa ne adancim in rugaciune.Povestea parintele Porfirie,care slujea la o biserica din Atena,ca era mult zgomot care-l deranja.S-a dus la cel care daduse muzica foarte tare si l-a rugat sa o dea mai incet.Acela a refuzat motivand ca trebuie sa-si vanda CD-urile cu muzica si fiecare cu treaba lui.Atunci parintele s-a smerit zicandu-si,ca trebuie sa se adancesca in rugaciune ceea ce a si facut.Sa incercam si noi cu exemplul personal si cu rugaciunea si pentru noi si pentru ei.Doamne ajuta!

În prealabil postat de Negroponte

Simona,ai dreptate in ceea ce spui.Preotii sunt primii chemati sa-i invete pe credinciosi cum trebuie sa stam in fata Domnului.Modul de invatare trebuie sa fie cu multa blandete si mai ales prin exemplu personal.Mai mult cred ochii decat urechile.Preotul si familia lui sunt primul exemplu de urmat.Daca lui i se aude telefonul in timpul slujbei,va fi greu sa-i convinga pe altii.Daca preoteasa nu are capul acoperit,va fi greu sa convinga credinciosii.Noi la biserica invatam si la predica si la cateheza cum trebuie sa ne comportam si in biserica si in societate.Fiecare se afla pe trepte diferite ale credintei si intelegerii.Parintele Arsenie Boca spunea,ca:"mustrarea invinge,dar nu convinge".In cazul necredinciosilor,care tulbura viata liturgica,trebuie sa ne adancim in rugaciune.Povestea parintele Porfirie,care slujea la o biserica din Atena,ca era mult zgomot care-l deranja.S-a dus la cel care daduse muzica foarte tare si l-a rugat sa o dea mai incet.Acela a refuzat motivand ca trebuie sa-si vanda CD-urile cu muzica si fiecare cu treaba lui.Atunci parintele s-a smerit zicandu-si,ca trebuie sa se adancesca in rugaciune ceea ce a si facut.Sa incercam si noi cu exemplul personal si cu rugaciunea si pentru noi si pentru ei.Doamne ajuta!

Va multumesc mult! Doamne ajuta!

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Crestin_Simona

Bine, bine....si mai concret?
Ce crezi tu ca ar trebui sa facem in fapte?

Sa raspundem exact cu fatarnicia celor mai multi : sa nu judecam, cica; cine suntem noi sa judecam pe aproapele ? cine suntem noi sa spunem ca noi suntem mai buni crestini decit altii ? cine suntem noi sa aratam cu degetul? cine suntem noi sa dam sentinte ? Sa il lasam pe D.zeu sa hotarasca el ! Sa stam de o parte cu bratele in sin si sa ne miorlaim ca noi suntem crestini autentici si noi nu judecam nici macar lucrurile proaste si rele ale fratilor nostri si ca D.zeu nu lucreaza prin oameni ci numai si numai el singur si direct!

Vedeti cit de rea este atitudinea prefacuta si mincinoasa a celeor care se dau cu pieptul de pamint cum ca ar fi piosi si mai ortodocsi de cit Hrtistos, netinind cont ca dupa invatatura insasi a Mintuitorului si a sfintilor parinti iubirea si iertarea aproapelui se face dupa anumite rigori si nu de-a valma deoarece insusi Mintuitorul a facut si invatat aceasta cu anumite masuri, cu un anumit tilc, dupa numite rigori .
Eu spun asta de peste un an si jumatate pe acest forum .
Exemplul acesta este in primul rind impotriva ta insati deoarece si tu mult actionezi ,dupa parerea mea, fara frontiere in a iubi si ierta mult, a recomanda cit de mult asta,cit de mult dar fara rigori .

Pt. tine si pt. toti cei ce vor sa ia seama : numai judecind, discriminind, deosebind si comparind faptele oamenilor putem sa deosebim faptele lor ca fiind bune sau rele . Ori de cite ori faptele sunt rele, acest frate al nostru se corecteaza explicindu-i cum este canonic (si nu cum ni se pare noua ca ar fi bine ; daca nu sti raspunsul corect si canonic mai bine renunti !) dar fara a-i si impune obligatoriu parerea noastra . Asa trebuie sa actioneze un crestin drept si nu sa-i fie indiferent aproapele deoarece cu el impreuna ne mintuim . Asa trebuie sa procedeze corect crestinul drept si nu sa se ascunda in spatele tacerii prostesti sau a minciunii ticaloase motivind ca el ,,nu judeca" ci el ,,iubeste" ! Asa trebuie sa procedeze corect un crestin drept pt. a forma o opinie duhovnicesc-sanatoasa , trainica, cuminte si asezata pe canoanele si dogmele bisericii si nu sa fie un ignorant mincinos si ascuns dupa te miti ce sofisme ale diavolului .

Iar de iertat ii iertam pe toti pe care ii iarata si Hristos , adica pe cei care se intorc de la pacatul lor, se pocaiesc si vor sa fie vi !
Noi avem obligatia sa le spunem si sa-i invatam o data iar daca se intorc , se iarta si se reintegreaza in preocuparile bisericii si cele fratesti ale noastre . Daca au aflat parerea noastra dar nu voiesc sa se pocaiasca si sa se intoarca considerind ca defapt ei reprezinta binele (cum avem puzderie de exemple aici pe forum !!!!) se predau bisericii si se lasa in pace de catre noi .

Acesta este nivelul preocuparilor si actiunilor individuale impotriva celor care zic ceva dar fac altceva, adica impotriva celor care au 2 dumnezei . Exista insa si actiuni coordonate de reprezentantii bisericii , preoti si duhovnici , atitudine la care suntem chemati sa raspundem activ doar atunci cind actiunea este fundamentata corect canonic , are un scop sincer si o finalitate precisa si nu echivoca sau ascunsa !
Asta este de facut sora ... desigur dupa parerea mea umila !

În prealabil postat de zaharia_2009

Vedeti cit de rea este atitudinea prefacuta si mincinoasa a celeor care se dau cu pieptul de pamint cum ca ar fi piosi si mai ortodocsi de cit Hrtistos, netinind cont ca dupa invatatura insasi a Mintuitorului si a sfintilor parinti iubirea si iertarea aproapelui se face dupa anumite rigori si nu de-a valma deoarece insusi Mintuitorul a facut si invatat aceasta cu anumite masuri, cu un anumit tilc, dupa numite rigori .
Eu spun asta de peste un an si jumatate pe acest forum .
Exemplul acesta este in primul rind impotriva ta insati deoarece si tu mult actionezi ,dupa parerea mea, fara frontiere in a iubi si ierta mult, a recomanda cit de mult asta,cit de mult dar fara rigori .!

Frate Zaharia, tocmai de aceia am si postat pe acest forum Crestin Ortodox pentru ca stiu ca nu stiu! Adica stiu ce ma supara, dar nu stiu daca e bine ca ma supara, stiu ca trebuie sa fac ceva totusi, dar nu stiu cum!
Spune-ne care sunt aceste rigori.
Multe lucruri am invatat din mers, dar unele nu se pot invata asa!

În prealabil postat de zaharia_2009

Acesta este nivelul preocuparilor si actiunilor individuale impotriva celor care zic ceva dar fac altceva, adica impotriva celor care au 2 dumnezei . Exista insa si actiuni coordonate de reprezentantii bisericii , preoti si duhovnici , atitudine la care suntem chemati sa raspundem activ doar atunci cind actiunea este fundamentata corect canonic , are un scop sincer si o finalitate precisa si nu echivoca sau ascunsa !
Asta este de facut sora ... desigur dupa parerea mea umila !

NU vreau sa ma repet, dar exact asta dorim sa stim si noi: cum se poate si mai ales inaite de toate DACA se poate face o actiune coordonata de catre reprezentantii bisericii , de preoti si duhovnici , atitudine la care sa fim chemati sa raspundem activ doar atunci cind actiunea este fundamentata corect canonic , are un scop sincer si o finalitate precisa si nu echivoca sau ascunsa!

Zaharia, iarta-ma ca eu nu pot sa ma exprim ca si tine, caci sunt saraca in cuvinte, dar tu ai dat glas gandurilor si dorintelor mele EXACT ASA CUM TREBUIE SI CUM SE CUVINE SA FIE!

[amatyyy]

Sunt şi eu de părerea că e un topic bun, care merită pus şi în acţiune.

Mult depinde de fiecare in parte, cum e ,ce creinţă şi educaţie are, dar nu în ultimul rând ce iubire are faţă de Sfânta Treime, faţă de Sfânta Fecioară Maria, s.a. şi faţă de aproapele.

Căci cu dragoste faţă de aproapele foarte multe putem face, şi cu un cuvânt bun spus la timp si cu o faptă buna ,nobilă ,dar mai ales şi cu rugăciunea.

Un mare creştin ortodox a spus:"Dacă voi părinţii nu puteţi să vorbiţi cu copiii voştri despre Dumnezeu, vorbiţi cu Dumnezeu despre copiii voştri."

Slavă lui Dumnezeu că mai sunt mari Sfinţi care nu au avut in copilărie e educaţie crestină ,dar au ajuns la cunoaşterea adevărului prin dorinţa lui Dumnezeu si a lor si şi-au apărat credinţa cu preţul vieţii.
De ce vă spun asta ,şi probabil vă întrebaţi ce legătura are cu topicul, vă spun asta fiindcă foarte mult contează şi educaţia.
De ce spun anume educatia! fiindcă cu părere de rău, şi din păcate ,şi aici în Republica Moldova sunt unele din aceset situaţii.

Sunt de părerea ca fiecare din noi când v-a vedea pe cineva ca face lucrurile care le-ati menţionat in topic, sa ne apropiem de el cu dragoste si cu smerenie sa îl îndreptăm corect.

Un om a fost odată la un mare preot şi l-a întrebat cum să îl ajut pe apropapele mai mult-
Ştiţi ce a răspuns preotul? Să fii un exemplu bun şi demn de urmat pentru toţi."
Imi place foarte mult acest sfat. Preotul printr-un scurt răspuns a spus foarte multe.

Ci schimbarea incepe din fiecare din noi înşine!
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Am zis ca n-am sa intru o perioada mai indelungata, dar citind acest topic, nu rezist pacatoasei ispite si cum sunt un om slab, iaca-ta-ma-s si pe mine cu parerea mea. Nu ca ar conta ca oricum am vazut ca ea a fost spusa si de alte persoane pe care le apreciez, dar asa, ca sa intaresc intr-o oarecare masura un... curent de opinie...
Sunt de acord ca "Somnul Ratiunii naste monstri", dar acum nu mai putem vorbi de "nastere" ci de cum sa scapam de invazia monstrilor nascuti cu mult timp in urma?
Vad pe alocuri dandu-se vina pe cei 7 ani de-acasa. Din pacate cadem in aceeasi grava greseala de a invinui ceva sau pe cineva, in loc "Sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte, Sfanta jertfa cu pace a o aduce!" Orice atitudine de constrangere si ingradire a libertatii omului, de orice natura ar fi ea, este o ofensa si starneste revolta, cu atat mai mult in mijlocul celor care nu prea au multe in comun cu Biserica. Dar nu numai... Puneti-va oricare de aici, indiferent cat calm credeti ca aveti, cat sunteti de induhovniciti, in situatia jenanta de a vi se atrage atentia (in biserica mai ales) asupra unui aspect (corect sau nu, asta chiar nu conteaza). Atunci sa va vad cat de "intelept" veti raspunde si va veti stapani. Cu atat mai greu sa abordezi pe cineva din afara bisericii.
In ultimul timp, chiar credeam despre mine ca ma pot stapani in astfel de cazuri, dar Dumnezeu mi-a aratat duminica trecuta cat sunt de superficial in credinta mea. Era dupa terminarea Sfintei Liturghii, iar parintele urma sa faca slujbe pentru jertfe la morti, dar si pentru vii. El era inca in Sf. Altar, dupa ce a tinut predica si a miruit, iar diaconul a inceput cantarile atat de cunoscute pentru cei adormiti. Mesele erau pline cu colive si parastase, iar separat erau si pentru vii. Auzind acestea, am mers sa aprind lumanarile, asa cum de altfel procedau si altii. O doamna bine, a venit sa-mi atraga atentia ca sa nu aprind la morti ca parintele face pentru vii intai. I-am zambit si i-am raspuns ca deocamdata eu ascult slujba pentru morti. Sotia mea a incercat sa ma convinga sa nu aprind intrucat doamna era o "persoana importanta" din oras si nu se poate sa nu stie ea... Ei, asta m-a cam scos din sarite si i-am spus ca pentru mine, doamna este o snoaba daca n-are habar ce se canta in strana! (Sotia mea nu vine regulat la biserica si nu am pretentia de la ea sa stie, dar ma deranja ca se alia unei doamne cu shtaif care s-a bagat fara sa-i ceara nimeni). Discutia s-a prelungit si acasa si nu intelegeam cum am putut sa ma tulbur atat de mult pentru o nimica toata, cand puteam sa spun simplu: "Bine!" si sa-mi vad de ale mele, indiferent de comentariile ei de "doamna bine".
Ideea este ca, daca neintelegerea si tulburarea se poate naste si intre doua persoane din aceiasi tabara, care mai au si pretentia ca sunt... induhovnicite, ce sa mai spunem cand conflictul este intre tabere complet diferite? La ce ar trebui sa ne asteptam?

În prealabil postat de Crestin_Simona

NU vreau sa ma repet, dar exact asta dorim sa stim si noi: cum se poate si mai ales inaite de toate DACA se poate face o actiune coordonata de catre reprezentantii bisericii , de preoti si duhovnici , atitudine la care sa fim chemati sa raspundem activ doar atunci cind actiunea este fundamentata corect canonic , are un scop sincer si o finalitate precisa si nu echivoca sau ascunsa!

Nu exista actiune coordonata decat in mintea noastra. Cand gandul a iesit pe gurita, nu putem sa ne asteptam decat la haos si dezbinare. Fiecare om are un caracter extrem de dificil si numai Dumnezeu poate crea imprejurarile prin care sa ajungem cu totii la aceleasi valori morale. Si pentru asta nu putem face nimic decat sa ne rugam. Iar ca sa ne rugam este extrem de important sa incepem cu cea mai de pret schimbare: A NOASTRA

[cristiboss56]

Insist pe cei şapte ani de acasă ! Insist pe o familie sănătoasă şi o educaţie corespunzătoare . În rest constatăm o degradare în toate şi mai cu seamă în sistemul de învăţământ ! Conceptul de familie creştină a devenit o simplă lozincă, ceva izolat şi nu numai . Zaharia de data asta a fost mult mai aproape de Adevăr, a fost mult mai tranşant , dur dar adevărat de astă dată !