Poate fi Dumnezeu autorul direct al bolii si al suferintei omului?

[medusa]

În prealabil postat de mariamargareta

Din acest text nu rezultă nicio implicare directă a lui Dumnezeu. N-a coborât Dumnezeu din cer ca să lovească direct, cu mâna Lui, copiii care trebuiau corectaţi sau pedepsiţi, şi nu Dumnezeu trebuie suspectat că ar dori, justiţiar şi inflexibil, să aducă suferinţa pe pământ, doar de dragul unei "dreptăţi omeneşti". Dimpotrivă, o implicare indirectă (ceea ce numim îndeobşte îngăduinţa acordată diavolului de a face rele) este la modul teoretic la fel de posibilă şi pare mult mai plauzibilă din punct de vedere practic, decât cea directă. Aici este vorba de o ripostă pe care Dumnezeu o dă celor care Îl acuză şi se ceartă cu El. La acuzaţiile care Îi sunt aduse, Dumnezeu răspunde încadrându-se în matricea gândirii lor, a acuzatorilor Lui. Dacă ei gândesc că Dumnezeu i-a pedepsit lovindu-le copiii, Dumnezeu le arată că lovitura vine din cauza necredinţei lor, şi nu din voinţa Lui. În plus, oamenii pedepsiţi de către îngerii întunericului (care speculează greşelile lor pentru a semăna răul şi suferinţa în lume) se întorc tot împotriva lui Dumnezeu, omorându-i pe proorocii pe care El i-a trimis lor. Deşi este nevinovat de acuzele acestor oameni, Dumnezeu nu poate comite stângăcia de a Se disculpa în faţa lor, ca şi când El n-ar cunoaşte anumite evenimente rele sau n-ar avea puterea de a se implica în evoluţia lor (căci atunci ar recunoaşte că nu are Atotştiinţă, sau că este complet depăşit de ele, sau că este nepăsător, adică total pe dinafara acestor evenimente nedorite care se petrec în lume), ci le sugerează că are exclusiv o implicare indirectă, pentru a le demonstra că lucrarea diavolului nu este eficientă asupra omului, nici în bine, nici în rău; căci şi până şi răul ar putea fi învins de om, dacă omul ar voi să-l învingă, aşa cum Iov a învins în cele din urmă toate distrugerile făcute lui de către diavol. Dumnezeu lucrează cu multă iconomie şi nu face risipă de cuvinte, dar dacă cineva ar dori să facă un exerciţiu didactic şi să dezvolte cu dinadinsul acest text, pentru a-l face mai lizibil, ar putea spune că mesajul pe care Dumnezeu vrea să-l comunice aici este următorul: "Mă acuzaţi că v-am lovit copiii? Nu Eu vi i-am lovit, căci dacă Eu aş fi făcut-o, n-ar fi fost o lovire neputincioasă ca aceasta, căci Eu nu sunt neputincios, ci ar fi fost o lovire eficientă care pe loc v-ar fi îndreptat, cu putere multă şi pentru veşnicie. Dar pentru că diavolul este cel care v-a lovit copiii, zicând că Eu vi i-am lovit, lovirea lui se arată a fi neputincioasă. Căci tot degeaba vi i-a lovit, fiindcă nici ei şi nici voi n-aţi luat seama la certarea lui pe care Eu am îngăduit-o ca să se vădească neputinţa lui de a vă schimba în bine sau în rău, şi din nou v-aţi întors împotriva Mea. Căci voi sunteţi mai încăpăţânaţi chiar şi decât diavolul, care totuşi Mă ascultă pe Mine şi nu iese din voia Mea atunci când Eu îi limitez la maximum poftele lui rele; aşa cum a fost când Eu l-am oprit pe diavol să se atingă de viaţa lui Iov, dar l-am lăsat să se atingă cu surpare de viaţa copiilor lui, ca să se vădească dreptatea şi răbdarea lui Iov".

Sau, mai pe scurt: "Degeaba gândiţi că Eu v-am lovit copiii ca să vă pedepsesc, şi pentru aceasta vă certaţi cu Mine. Pentru că degeaba am îngăduit să vă fie loviţi copiii de către diavolul, căci certarea lor nu i-a îndreptat nici pe ei, şi nici pe voi; ci mai mult v-a întărâtat împotriva Mea şi a proorocilor Mei".

Din context rezultă limpede că cei vizaţi au greşit adresarea: ei trebuiau să apeleze la idolii lor, nu la Dumnezeul cel adevărat, ca pe ei să-i certe şi să-i tragă la răspundere pentru vremea de necaz în care au ajuns, şi ei să fie cei care să-i izbăvească:

"Dar unde-ţi sunt, Iudo, dumnezeii care ţi i-ai făcut? Să se scoale şi să te izbăvească la vreme de necaz, dacă pot! Căci câte cetăţi ai, atâţia sunt şi dumnezeii tăi.
Pentru ce vă certaţi cu Mine? Toţi v-aţi purtat cu necredincioşie şi aţi păcătuit împotriva Mea, zice Domnul." (Ieremia, 29,30)

Margareta, scrii mult insa scrii bine, imi place sa citesc desi imi trebuie nitica rabdare, textul fiind lung, insa nu ai dreptate 100%. Ceea ce spui tu, este adevarat, cum ar fi in cazul lui Iov, ca nu Dumnezeu l-a lovit cu boli si necazuri, ci l-a ingaduit pe satana sa-l loveasca pe Iov, si asa este in multe cazuri, dar Dumnezeu loveste cu prapad de orice fel atunci cand considera ca asa trebuie, si iti dau ca exemplu episodul uciderii primilor nascuti ai egiptenilor, pe timpul lui Moise, acolo un inger de la Dumnezeu i-a omorat sau exemplul ingerului trimis anume de Dumnezeu pentru a imbolnavi cu ciuma pe evrei si asta din cauza pacatului facut de David cu Bat-Sheba.