Citat:
În prealabil postat de Heurtebise
:) Frumos. De Sfantul Maximilian Kolbe ati auzit? A fost un calugar franciscan polonez care in timpul celui de-al doilea razboi mondial adapostea evrei in manastirea lui; aceasta binefacere a fost descoperita de catre nazisti, drept pentru care Maximilian a fost inchis la Auschwitz. Cand un detinut evada, nazistii aliniau detinutii si alegeau prin decimare(fiecare al zecelea detinut era pus sa faca un pas inainte) pe cei care urmau sa moara prin infometare; dintre cei alesi, unul a inceput sa planga si sa ceara indurare ca are copii si nevasta. Maximilian Kolbe, care se afla chiar langa detinutul respectiv, a cerut comandantului sa-l lase sa mearga in locul lui; acesta din urma a zis "bine" pentru ca pe el nu-l interesa numele celor ce mureau, ci doar sa fie la numar. Mai tarziu, detinutul salvat de la moarte supravietuieste nazismului si se alatura familiei lui; el marturiseste fapta lui Maximilian Kolbe si cativa gardieni de la Auschwitz povestesc cum il auzeau pe calugar rugandu-se si slavind pe Sfanta Fecioara chiar si dupa ce l-au ingropat de viu(!!!). In 10 octombrie, 1982 Papa Ioan Paul al II-lea l-a declarat Sfant.
|
Da, am auzit de Maximilian Kolbe. Anul trecut, preotul nostru i-a dedicat o intreaga predica! Din viata lui eu am invatat urmatorul lucru: este posibil ca in viata noastra Dumnezeu sa ne puna in fata unor alegeri dificile. Dar pentru a face fata acestor alegeri, cred ca trebuie sa facem fata lucrurilor mici: sa fiu buna sotie, sa fiu buna angajata, colega, crestina....Incercind sa fim desavirsiti in lucrurile mici, vom reusi sa gestionam si lucrurile mari; iar mie mi se pare tare greu sa fii bun in lucrurile mici! In acest sens, citatul din sfinta Tereza de Lisieux, pe care l-a dat mai devreme domnul Erethorn (multumesc!) imi reaminteste ca e posibil!