reforma protestanta

Buna seara tuturor!
Din cate vad, din nou s-a ajuns la o atmosfera incinsa. Si pentru ce? In secolul XIX, niste unitarieni ardeleni au devenit evrei. Era si logic, data fiind esenta credintei lor. Cinste lor, pentru ca si-au recunoscut pornirea inimii si sensul adevarat al doctrinei, deopotriva. Presupun ca adventistii vor deveni, similar, niste practicanti ai religiei Poporului Ales, insa, din pacate, de orientare saduchee, data fiind atitudinea lor antiscripturistica fata de nemurirea sufletului si fata de pozitia Sabbath-ului in cadrul zilelor saptamanii.
Acum, sa trecem la momentul grandios al Reformei, in ansamblu.
Toti acei oameni de mare forta, Luther, Calvin, de Beze, Arminius, Zwingli, Leger, Knox, etc., au crezut sincer. Ce s-a intamplat ulterior, a fost specularea, de catre...banuiti cine, a antipatiei la nivel de mase dintre catolici, pe de o parte, si luterani, calvini, anabaptisti, etc., pe de alta. Nu exista scuza pentru oroarea quasi-genocidica numita eufemistic "noaptea Sfantului Bartolomeu", care, nota bene, a fost organizata de regalitatea franceza, NU de BC sau de Sfantul Oficiu. Nu exista scuza nici pentru devastarea unor manastiri catolice, si omorarea multor monahi si preoti, indeosebi de catre taranii germani fanatizati de catre "radicali", in timpul rascoalei taranesti, indeosebi pe filiera anabaptista.
Un alt aspect este atitudinea, indeosebi calvina si luterana, fata de limba nationala in traducerile Sfintei Scripturi, ca si in cultul noilor Biserici emergente. Nu stiu cat se cunoaste, pe larg, faptul ca primele carti prin care oropsitul roman ardelean putea invata romaneste erau catehisme si psaltiri calvine. CE GASESC EXTRAORDINAR E CA OAMENI, PRIN DEFINITIE SI TRADITIE EXTREM DE TRUFASI, CA NOBILII MAGHIARI, AU DEVENIT FOARTE GENEROSI, DATORITA CREDINTEI NOU-DOBANDITE. Au renuntat, fie si temporar, la spiritul de casta, si au permis asa ceva. Banuiesc ca realizati ce risc imens este pentru o patura dominatoare ereditara, dependenta de proprietati funciare imense, initierea culturalizarii, fie si cu temei prozelit, a maselor obediente, care mai sunt si de alta extractie etnica si limba.
Per ansamblu, Reforma a fost un fenomen greu de inteles si judecat dintr-o perspectiva total obiectiva. Va invit mai departe sa va expuneti opiniile, sine ira et studio. Daca eu, catolic, deci chipurile teoretic subiectiv cand vine vorba de Reforma, :) pot asta, cu atat mai mult fratii nostri si colegi de forum ortodocsi, care au avut, pe tronul Patriarhiei Constantinopolitane, la un moment dat, un Patriarh cu simpatii calvine, desi nu i-a apartinut acea Confesio fidei ce i s-a atribuit. Ma refer la cel recunoscut de partea ortodoxa ca fiind Sf. Mucenic Chiril Lukaris.
Pace si bine!

[Mihai36]

Mai frate ..cind te simti frate cu orice nazuitor din lume nu cred ca trebuie sa te laude cineva ca ai simpatii calvine sau chiar musulmane, etc.
La o adica daca stam sa ne gindim tot binele din lume (incluisv reforma) tot lui Dumnezeu il datoram, El este cel care trebuie laudat.
Ca le-a deschis ochii oamenilor -si unora si altora- sa infaptuiasca uneori chiar si intrun mod concurential recipric benefic -ceea ce era necesar acelor vremi.
Sa ne dorim sa ne deschida si noua ca sigur mai este loc si de mai bine.

O aplicatie interesanta a Reformei a fost,in opinia mea, etica protestanta asa cum este descrisa de Max Weber.

,,Calvinistii cred in predestinare, actul prin care Dumnezeu predestineaza ca anumite suflete vor fi osandite si altele vor fi mantuite, si nimic din ceea ce pot face ei in aceasta lume nu poate influenta decizia lui Dumnezeu. Sarcina calvinistilor in aceasta lume este sa se abtina de la placerile lumesti si sa lucreze pentru gloria lui Dumnezeu. Pentru ei, acumularea averii nu este un pacat, ci, dimpotriva, este socotit ca un har dat de Dumnezeu. Averea celui care munceste este pusa in slujba comunitatii in care traieste. Dumnezeu nu-i iubeste numai pe cei care isi parasesc averile mergand in pustiu in cautarea lui, ci ii iubeste si pe aceia care raman in mijlocul oamenilor si produc bunastare.

Bogatia acestora lucreaza pentru comunitate, fie direct, ca un bun de consum de care se bucura toti cei care il cumpara sau prin impozitele catre bugetul public din care se fac redistribuirile in folosul tuturor, fie indirect, prin investitiile pe care le face cel care aduna avere, investitii care genereaza locuri de munca, deci asigura existenta decenta a multor oameni, sau prin acumularile de capital de care se folosesc bancile pentru a imprumuta alti investitori care multiplica bogatia comunitara. Aceasta spirala a bogatiei nu ar fi posibila fara acei oameni care la inceput dovedesc curaj, au idei novatoare, tenacitate in urmarirea telurilor propuse si o pricepere deosebita pentru administrarea resurselor umane, financiare sau naturale, intr-un mod cat mai ingenios cu putinta. De fapt, prin aceasta pricepere in inmultirea banilor cu ajutorul unor idei ingenioase care nu stau la indemana oricui este tradus harul daruit de Dumnezeu bunului crestin.

Mai exista in etica protestanta o idee revolutionara: aceea ca marginalii dintr-o comunitate devin foarte ambitiosi - si de cele mai multe ori si eficienti - tocmai datorita statutului lor de marginali. Acestia intra in competitie cu cei care au resurse si inventeaza solutii ingenioase pentru situatii imposibile. Prin aceasta idee, etica protestanta inoveaza si in domeniul democratiei, legitimand marginalii sa ia loc in competitia sociala fara complexe, chiar cu un fel de orgoliu al marginalului. Eficienta actiunii rationale si spiritul democratic vor fi cuvintele de ordine ale secolelor al XIX-lea si al XX-lea."

[user11]

În prealabil postat de Scotland The Brave

O aplicatie interesanta a Reformei a fost,in opinia mea, etica protestanta asa cum este descrisa de Max Weber.

,,Calvinistii cred in predestinare, actul prin care Dumnezeu predestineaza ca anumite suflete vor fi osandite si altele vor fi mantuite, si nimic din ceea ce pot face ei in aceasta lume nu poate influenta decizia lui Dumnezeu. Sarcina calvinistilor in aceasta lume este sa se abtina de la placerile lumesti si sa lucreze pentru gloria lui Dumnezeu. Pentru ei, acumularea averii nu este un pacat, ci, dimpotriva, este socotit ca un har dat de Dumnezeu. Averea celui care munceste este pusa in slujba comunitatii in care traieste. Dumnezeu nu-i iubeste numai pe cei care isi parasesc averile mergand in pustiu in cautarea lui, ci ii iubeste si pe aceia care raman in mijlocul oamenilor si produc bunastare.

Bogatia acestora lucreaza pentru comunitate, fie direct, ca un bun de consum de care se bucura toti cei care il cumpara sau prin impozitele catre bugetul public din care se fac redistribuirile in folosul tuturor, fie indirect, prin investitiile pe care le face cel care aduna avere, investitii care genereaza locuri de munca, deci asigura existenta decenta a multor oameni, sau prin acumularile de capital de care se folosesc bancile pentru a imprumuta alti investitori care multiplica bogatia comunitara. Aceasta spirala a bogatiei nu ar fi posibila fara acei oameni care la inceput dovedesc curaj, au idei novatoare, tenacitate in urmarirea telurilor propuse si o pricepere deosebita pentru administrarea resurselor umane, financiare sau naturale, intr-un mod cat mai ingenios cu putinta. De fapt, prin aceasta pricepere in inmultirea banilor cu ajutorul unor idei ingenioase care nu stau la indemana oricui este tradus harul daruit de Dumnezeu bunului crestin.

Mai exista in etica protestanta o idee revolutionara: aceea ca marginalii dintr-o comunitate devin foarte ambitiosi - si de cele mai multe ori si eficienti - tocmai datorita statutului lor de marginali. Acestia intra in competitie cu cei care au resurse si inventeaza solutii ingenioase pentru situatii imposibile. Prin aceasta idee, etica protestanta inoveaza si in domeniul democratiei, legitimand marginalii sa ia loc in competitia sociala fara complexe, chiar cu un fel de orgoliu al marginalului. Eficienta actiunii rationale si spiritul democratic vor fi cuvintele de ordine ale secolelor al XIX-lea si al XX-lea."

Max Weber, daca i-l citati si citatul scris de dumneavoastra ii apartine, ori nu a inteles bine etica ori a omis sa spuna ca principiul primordial este acela de a acumula prima data "averi" in imparatia cerurilor, din cele nestricacioase, caci averile lumesti nu au valoare acolo.

[AlinB]

În prealabil postat de user11

Max Weber, daca i-l citati si citatul scris de dumneavoastra ii apartine, ori nu a inteles bine etica ori a omis sa spuna ca principiul primordial este acela de a acumula prima data "averi" in imparatia cerurilor, din cele nestricacioase, caci averile lumesti nu au valoare acolo.

Sau poate n-ai citit cartea.

User,faza este simpla,ca sa nu fac apel la toata demonstratia lui Weber.In primul rand nu fi fariseu.In al doilea rand de teoreticieni sunt satul ca de mere padurete.Daca Cel de Sus ti-a dat tie,robul Sau User 11 priceperea sa fi un bun manager de ferme agricole,sa spunem,unul corect,nu hot,nu lacom,pai mai user rezulta ca>vei oferi locuri de munca,sansa la o pensie angajatilor,sansa sa ofere o educatie copiilor,sa isi permita medicamente,etc.Acestia,la randul lor,teoretic,vor avea o rata mai mica a saraciei cu tot ce rezulta din asta.Iar simtul practic iti arata ca in lumea asta saracia nu se termina mereu cu smerenie,ci se mai termina si cu alte aspcte,mai putin placute.Adica tu,User 11,care esti tu de user,iti pui talentul de la Cel de Sus,pentru ca EL ti l-a dat,si ii ajuti pe cei din jur,ramii corect si faci si un bine societatii.Nu tragi doar pentru tine,mai faci si ce facea Krupp de exemplu cu muncitorii sai,cand altii crapau de foame.Nu este vorba de Robber Barons aici ma ci de cum sa faci ceva concret pe lumea asta.De predici fara fapte sunt satul ma.

[user11]

În prealabil postat de Scotland The Brave

User,faza este simpla,ca sa nu fac apel la toata demonstratia lui Weber.In primul rand nu fi fariseu.In al doilea rand de teoreticieni sunt satul ca de mere padurete.Daca Cel de Sus ti-a dat tie,robul Sau User 11 priceperea sa fi un bun manager de ferme agricole,sa spunem,unul corect,nu hot,nu lacom,pai mai user rezulta ca>vei oferi locuri de munca,sansa la o pensie angajatilor,sansa sa ofere o educatie copiilor,sa isi permita medicamente,etc.Acestia,la randul lor,teoretic,vor avea o rata mai mica a saraciei cu tot ce rezulta din asta.Iar simtul practic iti arata ca in lumea asta saracia nu se termina mereu cu smerenie,ci se mai termina si cu alte aspcte,mai putin placute.Adica tu,User 11,care esti tu de user,iti pui talentul de la Cel de Sus,pentru ca EL ti l-a dat,si ii ajuti pe cei din jur,ramii corect si faci si un bine societatii.Nu tragi doar pentru tine,mai faci si ce facea Krupp de exemplu cu muncitorii sai,cand altii crapau de foame.Nu este vorba de Robber Barons aici ma ci de cum sa faci ceva concret pe lumea asta.De predici fara fapte sunt satul ma.

Domnule The Brave, va rog reflectati mai intens la contextul actual fata de cele intamplate acum ceva mii de ani in urma, pe vremea faraonilor:

Iesirea 5:
7. "De acum inainte sa nu mai dati poporului paie pentru facerea caramizii, ca ieri si ca alaltaieri, ci sa se duca ei sa-si adune paie.
8. Dar caramizi sa faca tot atatea cate faceau in fiecare zi; sa-i siliti si sa nu le imputinati munca; fiindca sunt fara treaba si de aceea striga si zic: Haidem sa aducem jertfa Dumnezeului nostru!
9. Sa fie dar impovarati de lucru oamenii acestia si sa se indeletniceasca cu acestea, iar nu sa se indeletniceasca cu vorbe mincinoase!"
10. Si au iesit capeteniile lor si slujbasii poporului si au zis catre popor: "Asa zice Faraon: Nu va mai dau paie.

11. Mergeti voi insiva si va adunati paie de unde veti gasi, dar din lucrul vostru nu vi se va scadea nimic!"
12. Atunci s-a risipit poporul in tot Egiptul, ca sa stranga trestie in loc de paie.

13. Iar slujbasii ii sileau, zicand: "Impliniti-va lucrul dat pentru fiecare zi, ca atunci cand vi se dadea paie".
14. Iar pe slujbasii pusi peste ei de capeteniile lui Faraon ii bateau, zicand: "Pentru ce n-ati facut si astazi numarul vostru de caramizi, ca ieri si ca alaltaieri?"
15. Atunci s-au dus slujbasii fiilor lui Israel si au strigat catre Faraon, zicand: "Pentru ce faci asa cu robii tai?

16. Paie nu se dau robilor tai, dar ne zic: Faceti caramida. Si robii tai sunt batuti si POPORUL TAU E MEREU VINOVAT".

[grasu77]

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Presupun ca adventistii vor deveni, similar, niste practicanti ai religiei Poporului Ales, insa, din pacate, de orientare saduchee, data fiind atitudinea lor antiscripturistica fata de nemurirea sufletului si fata de pozitia Sabbath-ului in cadrul zilelor saptamanii.

Pozitia bisericii adventiste fata de cele doua "curente" religioase este urmatoarea:
- fata de "nemurirea sufletului" (expresie inexistenta in Sfanta Scriptura): este "preferata" credinta in INVIEREA pe care ne-a fagaduit-o Domnul Iisus Hristos la revenirea Sa;
- fata de sabat: sunt respectate toate cele 10 Porunci Dumnezeiesti (inclusiv porunca a 4-a, referitoare la pazirea zilei a saptea ca zi de odihna inchinata Domnului).

Concluzie: adventistii pot fi identificati ca fiind cei care "pazesc poruncile lui Dumnezeu si tin marturia lui Iisus Hristos" (Apocalipsa 12:17 si 14:12).

Saducheii din evanghelii si fiara din apocalipsa sunt cei care nu au la baza credintei fagaduintele Mantuitorului si au schimbat Poruncile lui Dumnezeu.

Ca sa intram pe subiect: unul din pasii reformei este intoarcerea la invataturile si fagaduintele Domnului Iisus Hristos si pazirea Poruncilor lui Dumnezeu, asa cum le-a pazit Mantuitorul.

Intuitia geniala a lui Calvin a constat in exprimarea unor adevaruri profunde ale naturii in limbaj teologic. Nu am timp acum, dar o sa postez altadata niste linkuri din care rezulta clar ca dogma predestinarii are substrat nu doar teologic, ci profund stiintific. Ma refer la faptul, izbitor pentru mandrul-nevoie-mare liber arbitru uman, ca exista gene care guverneaza inclusiv orientarile religioase ale individului. Si asta clarifica faptul ca unii vad gresit predestinarea ca un soi de teleghidare, pana in cele mai infinitezimale miscari ale fiintei umane, de catre Dumnezeu. Complet gresit. ORICE ESTE PUS PE SINE POATE DERAIA. Predestinarea se refera la har si mantuire. Si in lumea asta naturala si biologica in care se agita asa efemer si tragic corpurile noastre, o expresie clara a "interfetei harului cu materia perisabila" sunt genele.

[AlinB]

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Intuitia geniala a lui Calvin a constat in exprimarea unor adevaruri profunde ale naturii in limbaj teologic. Nu am timp acum, dar o sa postez altadata niste linkuri din care rezulta clar ca dogma predestinarii are substrat nu doar teologic, ci profund stiintific. Ma refer la faptul, izbitor pentru mandrul-nevoie-mare liber arbitru uman, ca exista gene care guverneaza inclusiv orientarile religioase ale individului. Si asta clarifica faptul ca unii vad gresit predestinarea ca un soi de teleghidare, pana in cele mai infinitezimale miscari ale fiintei umane, de catre Dumnezeu. Complet gresit. ORICE ESTE PUS PE SINE POATE DERAIA. Predestinarea se refera la har si mantuire. Si in lumea asta naturala si biologica in care se agita asa efemer si tragic corpurile noastre, o expresie clara a "interfetei harului cu materia perisabila" sunt genele.

Fara suparare, din ce ramura catolica faci parte? :)