Credinta si faptele bune

[George.m]

Am intalnit la Sfantul Ioan Gura de Aur (in Omilia LXIX la Matei) o interpretare asemanatoare celei date de Sfantul Grigorie Sinaitul hainei de nunta.
Interesant e faptul ca el vede pilda nuntii fiului de Imparat (Matei 22, 1-14) a fi o continuare a pildei lucratorilor celor rai (Matei 21, 33-42) si arata ca, in aceasta din urma, Mantuitorul se refera la chemarea poporului ales si la neascultarea, impietrirea, lenevia lui. Evreii s-au dovedit a fi neimplinitori al voii divine, ai poruncilor dumnezeiesti, ba chiar ucigasi (au omorat profetii si pe Insusi Fiul lui Dumnezeu):

"Multe lucruri arata Hristos in aceasta pilda! Ca Dumnezeu a purtat de grija iudeilor de la inceput; ca ei dintru inceput au fost niste ucigasi; ca Dumnezeu n-a lasat nimic din cele ce trebuiau pentru purtarea lor de grija; ca nu s-a intors dinspre ei nici dupa ce au ucis pe profeti, ci a trimis chiar pe Fiul Lui (...); ca moartea Lui are sa savarseasca mari lucruri; ca iudeii au sa sufere cea mai cumplita pedeapsa pentru rastignirea Lui si pentru indrazneala lor, ca au sa fie chemate neamurile si ca iudeii au sa cada".

Daca in pilda aceasta, Hristos face referire la impietrirea evreilor dinaintea mortii si Invierii Sale, in pilda Nuntii Fiului de Imparat El vorbeste despre incremenirea poporului evreu in rautate chiar si dupa Invierea si Inaltarea Sa la cer. Aici, "slugile" Sale ar trebui sa ne duca cu gandul la Sfintii Apostoli, carora li s-a incredintat misiunea evenghelizarii. Iar pentru persistenta in pacat, evreii vor fi pedepsiti prin distrugerea cetatii Ierusalimului:

"Pentru ca n-au vrut sa vina - spune Sfantul Ioan - ba, dimpotriva au mai ucis si pe cei trimisi la ei, imparatul le-a ars orasele, a trimis osti si i-a ucis.
Hristos a spus aceasta ca sa vesteasca mai dinainte cele ce aveau sa se intample sub Vespasian si Tit, pentru ca, necrezand in El, au maniat pe Tatal. Tatal ii pedepseste. Distrugerea Ierusalimului n-a avut loc indata dupa omorarea lui Hristos, ci dupa patruzeci de ani, ca sa arate indelunga Lui rabdare; dupa ce au ucis pe Stefan, dupa ce au omorat pe Iacov, dupa ce si-au batut joc de Apostoli".

Dumnezeu, prin cuvintele: Duceti-va la raspantiile drumurilor si pe cati veti afla, chemati-i, ar face trimitere, conform Sfantului Ioan, la chemarea neamurilor. "Apoi, ca sa nu creada neamurile ca se pot mantui numai prin credinta, Hristos le vorbeste si de osanda faptelor rele; celor care n-au crezut inca le spune sa se apropie cu credinta, iar celor care au crezut le spune sa se ingrijeasca de viata si de faptele lor. Viata si fapta sunt haina de nunta; chemarea e har al lui Dumnezeu.

- Dar pentru ce ii mai cerceteaza cu atentie pe cei poftiti la nunta?

- Pentru ca chemarea si curatia sunt un har al lui Dumnezeu; dar a ramane chemat si curat imbracat atarna de ravna celor care au fost chemati. Chemarea nu se datoreaza vredniciei omului, ci harului. Ar trebui, dar sa rasplatim lui Dumnezeu pentru harul ce ni l-a dat si sa nu aratam atata rautate, dupa ce ne-a cinstit (...).

A te duce la nunta cu hainele murdare, aceasta inseamna: a pleca de pe lumea aceasta avand o viata necurata. De aceea si tacea cel ce intrase la nunta fara haina de nunta. Vezi ca, desi pacatul lui sarea in ochi, totusi Dumnezeu nu-l pedepseste inainte de a-si fi rostit insusi pacatosul pedeapsa? Ca s-a osandit singur prin aceea ca n-a avut ce sa raspunda; si astfel e dt chinurilor celor groaznice".

În prealabil postat de George.m

Am intalnit la Sfantul Ioan Gura de Aur (in Omilia LXIX la Matei) o interpretare asemanatoare celei date de Sfantul Grigorie Sinaitul hainei de nunta.
Interesant e faptul ca el vede pilda nuntii fiului de Imparat (Matei 22, 1-14) a fi o continuare a pildei lucratorilor celor rai (Matei 21, 33-42) si arata ca, in aceasta din urma, Mantuitorul se refera la chemarea poporului ales si la neascultarea, impietrirea, lenevia lui. Evreii s-au dovedit a fi neimplinitori al voii divine, ai poruncilor dumnezeiesti, ba chiar ucigasi (au omorat profetii si pe Insusi Fiul lui Dumnezeu):

"Multe lucruri arata Hristos in aceasta pilda! Ca Dumnezeu a purtat de grija iudeilor de la inceput; ca ei dintru inceput au fost niste ucigasi; ca Dumnezeu n-a lasat nimic din cele ce trebuiau pentru purtarea lor de grija; ca nu s-a intors dinspre ei nici dupa ce au ucis pe profeti, ci a trimis chiar pe Fiul Lui (...); ca moartea Lui are sa savarseasca mari lucruri; ca iudeii au sa sufere cea mai cumplita pedeapsa pentru rastignirea Lui si pentru indrazneala lor, ca au sa fie chemate neamurile si ca iudeii au sa cada".

Daca in pilda aceasta, Hristos face referire la impietrirea evreilor dinaintea mortii si Invierii Sale, in pilda Nuntii Fiului de Imparat El vorbeste despre incremenirea poporului evreu in rautate chiar si dupa Invierea si Inaltarea Sa la cer. Aici, "slugile" Sale ar trebui sa ne duca cu gandul la Sfintii Apostoli, carora li s-a incredintat misiunea evenghelizarii. Iar pentru persistenta in pacat, evreii vor fi pedepsiti prin distrugerea cetatii Ierusalimului:

"Pentru ca n-au vrut sa vina - spune Sfantul Ioan - ba, dimpotriva au mai ucis si pe cei trimisi la ei, imparatul le-a ars orasele, a trimis osti si i-a ucis.
Hristos a spus aceasta ca sa vesteasca mai dinainte cele ce aveau sa se intample sub Vespasian si Tit, pentru ca, necrezand in El, au maniat pe Tatal. Tatal ii pedepseste. Distrugerea Ierusalimului n-a avut loc indata dupa omorarea lui Hristos, ci dupa patruzeci de ani, ca sa arate indelunga Lui rabdare; dupa ce au ucis pe Stefan, dupa ce au omorat pe Iacov, dupa ce si-au batut joc de Apostoli".

Dumnezeu, prin cuvintele: Duceti-va la raspantiile drumurilor si pe cati veti afla, chemati-i, ar face trimitere, conform Sfantului Ioan, la chemarea neamurilor. "Apoi, ca sa nu creada neamurile ca se pot mantui numai prin credinta, Hristos le vorbeste si de osanda faptelor rele; celor care n-au crezut inca le spune sa se apropie cu credinta, iar celor care au crezut le spune sa se ingrijeasca de viata si de faptele lor. Viata si fapta sunt haina de nunta; chemarea e har al lui Dumnezeu.

- Dar pentru ce ii mai cerceteaza cu atentie pe cei poftiti la nunta?

- Pentru ca chemarea si curatia sunt un har al lui Dumnezeu; dar a ramane chemat si curat imbracat atarna de ravna celor care au fost chemati. Chemarea nu se datoreaza vredniciei omului, ci harului. Ar trebui, dar sa rasplatim lui Dumnezeu pentru harul ce ni l-a dat si sa nu aratam atata rautate, dupa ce ne-a cinstit (...).

A te duce la nunta cu hainele murdare, aceasta inseamna: a pleca de pe lumea aceasta avand o viata necurata. De aceea si tacea cel ce intrase la nunta fara haina de nunta. Vezi ca, desi pacatul lui sarea in ochi, totusi Dumnezeu nu-l pedepseste inainte de a-si fi rostit insusi pacatosul pedeapsa? Ca s-a osandit singur prin aceea ca n-a avut ce sa raspunda; si astfel e dt chinurilor celor groaznice".

Uimitor.Am vazut o interpretare similara pe un site ce nu era ortodox.Chiar m-am mirat cu privir la originalitatea interpretarii si complexitatea abordarii.Nu se spunea cui apartine.Din ce vad ii apartine lui Ioan Gura de Aur.Demn de retinut.

[George.m]

Sfantul Grigorie Sinaitul spune ca "nu poate fi numit credincios cu adevarat cel ce crede numai cu cuvantul simplu si nu-si arata credinta lucratoare prin porunci, sau in Duhul. Drept aceea trebuie sa o arate descoperita in sporirea prin fapte, sau lucrand si luminand in lumina faptelor.

Caci zice Apostolul: Arata-mi credinta ta din faptele tale si eu iti voi arata faptele mele din credinta mea (Iacov 2,18).

El arata aici ca credinta harului se vede din faptele poruncilor, precum poruncile se lucreaza si lumineaza prin credinta din har. Caci credinta este radacina poruncilor, mai bine zis izvorul care le uda spre crestere. Ea se imparte in doua, in marturisire si in har, chiar daca e prin fire neimpartita" (Capete foarte folositoare in acrostih, in Filocalia VII).

[quote=George.m;384894]Sfantul Grigorie Sinaitul spune ca "nu poate fi numit credincios cu adevarat cel ce crede numai cu cuvantul simplu si nu-si arata credinta lucratoare prin porunci, sau in Duhul. Drept aceea trebuie sa o arate descoperita in sporirea prin fapte, sau lucrand si luminand in lumina faptelor.


Asa este....Degeaba hamai ca esti plin de multa iubire cand faptele -cuvinte vorbesc atat de clar despre altceva...Dar asta este ...teorie gramada dar practica ii mananca pe unii....

[George.m]

"La inceput, credinta este o fapta a gandului nostru celui bun, este o ascultare a unei chemari; mai tarziu insa, dupa ce credinta a fost intemeiata in sufletul nostru, avem nevoie de ajutorul Duhului, ca sa ramana credinta neclintita si nestramutata.

Nici Dumnezeu, nici harul n-o ia inaintea vointei noastre, ci ne cheama si asteapta ca noi de buna voie si din propriul nostru imbold sa ne apropiem; apoi, dupa ce ne-am apropiat, ne da si Dumnezeu tot ajutorul Lui. Si pentru ca diavolul, dupa ce ne-am apropiat de credinta, vine indata, voind sa smulga aceasta buna radacina si grabindu-se sa semene neghina si sa pangareasca semintele cele bune si curate, de aceea avem atunci nevoie de ajutorul Duhului, pentru ca Duhul, ca un plugar vrednic, sa apere cu multa grija si dragoste rodul de curand sadit al credintei (...).

- Dar cum voi putea atrage ajutorul Domnului si cum il vom face sa ramana in noi?

- Prin fapte bune si vietuire curata!

Dupa cum lumina candelei se intretine cu untdelemn, si cand se termina untdelemnul, se stinge si flacara, tot asa, cand facem fapte bune si cand sufletul nostru este plin de fapte de milostenie, harul Duhului ramane in noi cum ramane flacara intretinuta de untdelemn" (Sfantul Ioan Gura de Aur, Despre taria credintei).

[George.m]

Credinta fara fapta si fapta fara de credinta vor fi la fel de lepadate. Caci credinciosul trebuie sa-si arate credinta, aducand Domnului fapte. Pentru ca nici parintelui nostru Avraam nu i s-ar fi socotit credinta spre dreptate, daca nu ar fi adus pe fiul sau ca rod al ei (Diadoh al Foticeii, Cuvant ascetic, in Filocalia I).

Tot ce conteaza in ochii LUI sunt faptele noastre bune ! Ele ne contureaza chipul interior....

[cristiboss56]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Uimitor.Am vazut o interpretare similara pe un site ce nu era ortodox.Chiar m-am mirat cu privir la originalitatea interpretarii si complexitatea abordarii.Nu se spunea cui apartine.Din ce vad ii apartine lui Ioan Gura de Aur.Demn de retinut.

. . . Deci , suntem cautati , cu tot cu invatatura !

[LaPetiteMoc]

"Orice faptă bună este o cruce."

[cristiboss56]

" Asa cum norii ascund soarele , la fel si gandurile viclene intuneca mintea "