Ratiune si Credinta

În prealabil postat de tara tara vrem ostas

Poate ajunge pretuirea prea mare a ratiunii sa orbeasca?De unde stim cand ratiunea noastra e oarba?Care e masura corecta?Care e relatia si raportul care trebuie sa se stabileasca intre ratiune si credinta?

Raţiunea e oarbă atunci când e lipsită de har. Spunea cineva pe forum că harul este cel care dă credinţa, nu cercetarea cu mintea a tot ce e sub cer (sau în cer).

Raţiunea nu e decât un instrument al cunoaşterii, nu are acces prin sine la adevărul absolut. Ea poate fi (şi este) foarte uşor manipulată. Mai ales în vremea noastră manipularea raţiunii e extrem de prezentă (televiziune, reclame, politică, ideologii...).

Dacă vrem să nu fim orbi, trebuie să ne-o punem la adăpost, sub oblăduirea Duhului Sfânt. Adică să ne străduim să ne curăţim vederea de „solzii” patimilor care ne acoperă ochii duhovniceşti.