Despre viclenia sectantilor

În prealabil postat de Adriana3

Se vede ca inca nu ai descifrat profetia lui Ieremia, ca si acolo, Noul Testament tot cu casa lui Israel este facut Mai sapa prin Biblie inainte sa te aventurezi la lupta cu "sectarii", inarmeaza-te mai bine ca-ti pica coiful :))

nu te grabi .. stai pe margine si invata ... toate pe rind ... si iti dau un indiciu .. exista in biblie un verset unde evreii sunt pe locul trei , cind e vorba de legea noua ( noul testament) ,,, pun pariu ca nu stii unde .... sfintul ioan gura de aur te poate dumirii in una din cartile lui .... upsss mai ai de studiat ....
multa iubire

In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: “Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor” (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: “Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim” (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au “parte, nici drept”. Ca paganilor nu li s-a dat nici Legea si nici sambata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune: “Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale Legii” (Rom., 2, 14). Iar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul (deci si semnul legaturii - sambata) si punerea legii (sambata face parte din ea) si slujba (legea ceremoniala) si fagaduintele (Rom., 9, 4; Deut., 6-13).

asa un pic de studiu
multa iubire

[Adriana3]

În prealabil postat de the_Listener

nu te grabi .. stai pe margine si invata ... toate pe rind ... si iti dau un indiciu .. exista in biblie un verset unde evreii sunt pe locul trei , cind e vorba de legea noua ( noul testament) ,,, pun pariu ca nu stii unde ....
multa iubire

Cine a vorbit de evrei aici? :)) Eu vorbeam de casa lui Israel, de poporul cat nisipul marii promis ca si urmas lui Avraam. Tu insa hop cu mintea la evrei :)))

În prealabil postat de Adriana3

Cine a vorbit de evrei aici? :)) Eu vorbeam de casa lui Israel, de poporul cat nisipul marii promis ca si urmas lui Avraam. Tu insa hop cu mintea la evrei :)))

In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: “Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor” (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: “Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim” (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au “parte, nici drept”. Ca paganilor nu li s-a dat nici Legea si nici sambata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune: “Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale Legii” (Rom., 2, 14). Iar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul (deci si semnul legaturii - sambata) si punerea legii (sambata face parte din ea) si slujba (legea ceremoniala) si fagaduintele (Rom., 9, 4; Deut., 6-13).

multa iubire

[Adriana3]

În prealabil postat de the_Listener

In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: “Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor” (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: “Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim” (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au “parte, nici drept”. Ca paganilor nu li s-a dat nici Legea si nici sambata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune: “Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale Legii” (Rom., 2, 14). Iar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul (deci si semnul legaturii - sambata) si punerea legii (sambata face parte din ea) si slujba (legea ceremoniala) si fagaduintele (Rom., 9, 4; Deut., 6-13).
multa iubire

Deci se poate renunta la blana de mascarici cand se vrea :)

Totul corect in VT. Acum insa vorbim de NT in care casa lui Israel, urmasii lui Avraam, cei cat nisipul marii, nu mai sunt evreii ci crestinii. Ca atare Ierusalimul ceresc nu mai apartine evreilor ci a fost dat altora care sa aduca roada mai buna, adica crestinilor. Ca atare, daca trebuie adusa roada mai buna in Ierusalimul ceresc, reformuleaza raspunsul

[ioanna]

Din moment ce noi nu avem obligatia Sabatului, pentru ca nu ne aflam sub legea veche ci sub legea harului, orice discutii sunt de prisos. Crestinii (mai putin adventistii) celebreaza Ziua Domnului duminica. Din surse istorice apare cosemnat ca primii crestini se intalneau la sinagoga, insa si a doua zi, duminica, pentru ca la sinagoga nu puteau sa indeplineasca anumite ritualuri specifice crestine, iar cu timpul au renuntat la intalnirea de sambata si s-au adunat doar duminica in case de rugaciuni. Practic comunitatea crestina s-a identificat cu ziua de Duminica, asa cum comunitatea evreiasca cu cea de Sambata, cand se adunau. Mai tarziu, au aparut musulmanii, care evident n-au dorit sa se asemene cu “kufarii” (cum zic ei nemusulmanilor), asa ca ei au ales se adune vinerea, pentru rugaciune, deci sa dedice aceasta zi Domnului, pentru a se diferentia de comunitatile iudeo si crestine. Mult zgomot pentru nimic :) important e ca lumea celebreaza Ziua Domnului,nu?

[osutafaraunu]

În prealabil postat de ioanna

Din moment ce noi nu avem obligatia Sabatului, pentru ca nu ne aflam sub legea veche ci sub legea harului, orice discutii sunt de prisos.

Având în vedere că porunca Sabatului face parte integrantă din Decalog (porunca a IV-a) ar însemna conform acestei teorii a dv. că nu mai avem obligaţia de a ne feri de hoţie, curvie, crimă, minciună, etc.?

În prealabil postat de Adriana3

Deci se poate renunta la blana de mascarici cand se vrea :)

Totul corect in VT. Acum insa vorbim de NT in care casa lui Israel, urmasii lui Avraam, cei cat nisipul marii, nu mai sunt evreii ci crestinii. Ca atare Ierusalimul ceresc nu mai apartine evreilor ci a fost dat altora care sa aduca roada mai buna, adica crestinilor. Ca atare, daca trebuie adusa roada mai buna in Ierusalimul ceresc, reformuleaza raspunsul

INVATACELUL: Hristos Mantuitorul nostru n-a desfiintat Legea Testamentului Vechi, caci insusi a marturisit: “Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii. N-am venit sa stric, ci sa implinesc. Caci adevarat, zic voua: inainte de a trece cerul si pamantul, o iota sau o cirta din lege nu va trece, pana ce nu se vor face toate” (Matei, 5, 17 -18). Ar insemna, deci, ca si sfintenia sambetei ramane in vigoare pentru totdeauna.


PREOTUL: Mantuitorul n-a stricat Legea si proorocii, sau, in general, Vechiul Testament, ci numai l-a inlocuit cu Cel Nou, care este desavarsirea celui Vechi. Testamentul cel Vechi - dupa cum s-a aratat si mai sus - a avut numai un rol de invatator, spre a pregati omenirea pentru primirea lui Mesia: “Astfel ca Legea ne-a fost noua calauza spre Hristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta. Iar daca a venit credinta, nu mai suntem sub calauza” (Gal., 3, 24-25). Mantuirea noastra nu mai atarna de implinirea faptelor poruncite de Testamentul Vechi sau de tinerea sambetei, ci de credinta in Iisus, Mantuitorul nostru. Prin Iisus Hristos, Legea (Testamentul Vechi) s-a implinit si a incetat. “Caci Hristos este sfarsitul Legii, spre indreptarea a tot celui care crede” (Rom., 10, 4). Legea Veche a tinut numai pana la Ioan Botezatorul, ultimul pregatitor al venirii lui Hristos (Matei, 11, 13). Cei de sub regimul ei au fost nascuti sub robie, intocmai ca fiul lui Avraam, din roaba sa, Agar; pe cand cei din Testamentul Nou sunt ca fiul lui Avraam, din sotia sa libera, Sara, fiind nascuti spre libertate si mostenire. Caci Agar si Sara sunt inchipuiri ale celor doua Testamente (Gal., 4, 22-31). Prin urmare, cuvintele Mantuitorului: “Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii” au acest inteles: Eu n-am venit impotriva Legii si a proorocilor, sau: Venirea Mea nu ii este ceva strain, ci, dimpotriva, ea este in deplin acord atat cu Legea lui Moise, cat si cu invatatura, din celelalte carti ale proorocilor (Vechiului Testament), in acest chip, Legea se implineste desavarsit prin Mine - adica prin venirea Mea - deoarece aceasta venire a Mea este insasi tinta ei (Rom., 10, 4).

Iar cuvintele prin care Mantuitorul spune ca nu va trece o iota sau o cirta din Lege pana ce nu se vor face toate, se refera la implinirea lucrurilor proorocite despre El, care s-au implinit intocmai - pana la incheierea Noului Legamant facut prin Sangele Sau si instituit in seara Cinei celei de Taina, Cand legamantul Vechiului Testament a luat sfarsit. Dupa ce a mancat cu ucenicii Sai, Mantuitorul a luat paharul si l-a dat lor zicand: “Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi” (Luca, 22, 20).


multa iubire