Urgia economica

[DragosP]

În principal către China.
Şi către ceilalţi mari "jucători" pe pieţele financiare.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de DragosP

În principal către China.
Şi către ceilalţi mari "jucători" pe pieţele financiare.

Pînă şi China are o datorie publică: http://www.ziare.com/rapid/stiri-rap...-dolari-571679 .

Problema se pune dacă "ceilalţi mai jucători" sînt ţări sau organizaţii ezoterice al căror scop... ştiţi voi.

[DragosP]

Probabil că da.
Cert este că lăcomia are un mare rol.
Bineînţeles că şi sistemul în sine este fundamental eronat. Păi cum este posibil ca cineva să facă un "pariu" (pe declanşarea unei crize) cu o miză de cca 10:1 şi să căştige? Cum este posibil să existe (tot ca exemplu) vânzările în marjă?

Un doctor spunea odata ca omul a fost facut sa locuiasca intr-o gradina dar prin pacat a ajuns sa locuiasca intr-un camp,pe care cu chin si sudoare l-a smuls naturii pentru hrana sa si pe care,de atunci,il pastreaza asa doar cu mari osteneli.Daca nu face asta atunci paragina si salbaticia pun iar stapinire pe munca sa.Spinii si palamida se vor amesteca cu sudoare fruntii sale iar truda sa se va intoarce,odata cu el,in pamintul din care a fost luat caci ,,tarana esti si in tarana te vei intoarce.".Cineva numea acest gen de situatie ,,foamea din desert".Metaforic este cam ce se intimpla acum prin Europa.

Fiecare taran cunoaste foamea paraginii,aceea foame pe care nici o unealta agricola nu o poate potoli,nici o imbunatatire tehnologica nu o poate stopa.Nu conteaza cat de bine ai pregait solul,daca nu veghezi el va cadea iar in paragina.Natura,inclusiv cea umana, are tendinta de a se intoarce la salbaticie,daca nimeni nu vegheaza.Este o lege dura de care nici noi nu scapam,pentru ca ceea ce este valabil pentru pamint este valabil si pentru chipul de lut cu suflare de viata-n el.Tendinta lumii actuale nu este,din pacate,spre asemanare cu Dumnezeu,ci este exact in directia opusa.Spre balarii si cadere in spini.Un suflet neglijat,o economie neglijata,rupte de legile Celui care le-a pus in fiinta,vor ajunge locuri napadite de griji lumesti,de efecte distructive.Realitatea probeaza faptul ca o viata sau o societate in delasare,in nepasare,vor ajunge,finalmente,intr-un haos moral,cuib al descompunerii existentei.Orice efort,financiar sau spiritual, care nu tine seama de foamea salbaticiei din noi ajunge in sapa de lemn.Financiar sau moral.Rodul nostru va fi ceea ce suntem.Apa nu se ridica mai sus ne nivelul ei si prin urmare nici omul actual nu se va ridica mai sus,printr-un efort spasmodic,de falimentul vietii lui spirituale si economice decat cu ajutorul Celui caruia tot mai des i-a dat de inteles ca nu are nevoie de el.

Toti am fost la tara cand eram mici.Ati observat ce fac puii vrabiilor sau cei de gaina dupa ce beau apa?Ridica capul spre cer,spre Cel de unde le vine apa vietii lor.Categoric ca exista si explicatii rationale pentru atitudinea lor,stiintifice,da de atatea explicatii rationale indicele Dow Jones nu va mi ridica capul prea des.Asa ca prefer sa opereze cu metafore momentan,pana la caderea cortinei.Oamenii nu strang struguri din maracini si smochine din spini.Rodul unui pom este determinat de pom,iar al unei vietii,si implicit al unei societati,este determinat de felul de viata.Ceea ce absoarbe atentia si preocuprea unei societati va fi si ceea ce o va defini.

Viata copiilor lui Dumnezeu ese guvernata de legi la fel de dure precum cele ale naturii.Cu o floare nu se face primavara iar ogorul din noi,din viata noastra,trebuie ingrijit cu grija,patruns mereu de razele soarelui,ca sa aiba caldura vietii-n el.Viata asa cum ne-a fost data nu cum o batjocorim noi.Intr-o goana nebuna dupa securitate ajungi sa te confrunti cu situatia lui Iov.Stiti,era titlul acelui film,,The day after tomorrow".Noi traim asa ceva momentan,la nivel economic.Nimeni nu stie unde vom fi maine.Nimeni nu ridica capul in sus.Ciudat este,citind cele scrise de domnul Dragomir,ca mi-au venit in cap aceste randuri scrise de cineva acum mai bine de 60 de ani.Da,imaginea Romei ii vine in fata ochilor si mie.Cu tot ce a urmat.The Times a pus recent pe prima pagina o imagine cu un protestatar de la Londra si cu intrebarea daca nu cumva asistam la sfarsitul unui ciclu uman asa cum il stiam.Stiti ca cei care au participat la revoltele londoneze au declarat ca nu au iesit sa sustina o cauza anume,ci doar sa fure?Balariile campului lasat in paragina in noi.

In mod paradoxal,intr-un articol din Ziarul financiar se spunea ca ,,Cel mai în vogă economist al momentului, Nouriel Roubini, a declanşat o dezbatere după ce a declarat într-un interviu acordat Wall Street Journal că, într-un fel, Karl Marx a avut dreptate când a afirmat că sistemul capitalist se poate autodistruge din cauza dezechilibrelor create între producţie şi consum - actuala criză fiind o exemplificare a acestei tendinţe.

Cea mai importantă previziune pe care Marx a încercat să o susţină cu teoria sa economică este cea referitoare la inevitabilitatea dispariţiei capitalismului, fie ca urmare a tendinţei seculare de scădere a ratei profitului (tendinţă care nu s-a confirmat niciodată), fie ca urmare a contradicţiei între acumulare/producţie şi consum. Întrucât salariile sunt menţinute la nivel de subsistenţă, susţine Marx, creşterea producţiei depăşeşte capacitatea de consum a maselor şi apare "criza de supraproducţie" care eventual va duce la căderea capitalismului.Teama de consecinţele unei asemenea situaţii a făcut ca autorităţile să intervină din nou prin injectarea masivă de bani în sistem. Cu mici variaţii, astfel de politici au fost aplicate în majoritatea ţărilor lumii, iar consecinţele le cunoaştem: au fost evitate multe falimente mai mici cu preţul ajungerii la falimente naţionale."

Mai spuneti odata,va rog,care erau cele 10 porunci si ce se intimpla cand le incalci.Daca puteti puneti-le deasupra lumii noastre,pe acoperisul constiintei noastre.Orice loc al nebuniei umane are nevoie de un epitaf pe masura.

[AlinB]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Cea mai importantă previziune pe care Marx a încercat să o susţină cu teoria sa economică este cea referitoare la inevitabilitatea dispariţiei capitalismului, fie ca urmare a tendinţei seculare de scădere a ratei profitului (tendinţă care nu s-a confirmat niciodată), fie ca urmare a contradicţiei între acumulare/producţie şi consum. Întrucât salariile sunt menţinute la nivel de subsistenţă, susţine Marx, creşterea producţiei depăşeşte capacitatea de consum a maselor şi apare "criza de supraproducţie" care eventual va duce la căderea capitalismului.Teama de consecinţele unei asemenea situaţii a făcut ca autorităţile să intervină din nou prin injectarea masivă de bani în sistem. Cu mici variaţii, astfel de politici au fost aplicate în majoritatea ţărilor lumii, iar consecinţele le cunoaştem: au fost evitate multe falimente mai mici cu preţul ajungerii la falimente naţionale."

Da, asa este, traim o criza de supraproductie, profitul acumulat de-a lungul timpului (inclusiv din venituri salariale) nu mai poate fi re-investit pentru ca pur si simplu piata este prea "inghesuita".

Si solutia politica/economica care ar putea fi?

[DragosP]

În prealabil postat de AlinB

Si solutia politica/economica care ar putea fi?

Transformarea în realitate a zicalei "nu te întinde mai mult decât îţi e plapuma".
Dar nu se poate, sau eu cel puţin, sunt pesimist.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de DragosP

Transformarea în realitate a zicalei "nu te întinde mai mult decât îţi e plapuma".

Eu văd invers: cu cât datoria creşte, cu atât cheluielile sunt mai nebuneşti. Bugetele sunt tot mai deficitare, în loc să fie mai excedentare.

A comanda statui de milioane de euro în mijlocul târgului este o cheltuială nebunească. A comanda pasaje de tip "Basarab", oricât de reuşite tehnic şi artistic, e o cheltuială nebunească. A moderniza fregate de război e o altă cheltuială nebunească pentru o ţară în criză. Când undeva în corp se petrece o hemoragie importantă, are loc un fenomen numit de fiziologi "centralizarea circulaţiei". Adică, printr-un mecanism complicat, sângele, atâta cât mai e, este îndreptat spre acele organe fără de care viaţa nu e cu putinţă. Un tată de familie care, aflat în situaţie de a nu fi sigur pe mâncarea copiilor, împrumută de la bancă spre a-şi împodobi pereţii cu tablouri ar fi socotit neînţelept, ba chiar nu tocmai întreg la minte.

De unde concluzia: oamenilor politici le lipseşte adrenalina. Înţelepciunea. Parcă şi-au pierdut minţile.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

De unde concluzia: oamenilor politici le lipseşte adrenalina. Înţelepciunea. Parcă şi-au pierdut minţile.

... responsabilitatea, viziunea pe termen lung. Mai bine spus, sunt interesaţi de ceea ce se va întâmpla pe termen scurt şi, mai ales, ce li se va întâmpla lor. La noi e prea amestecat economicul cu politicul, acţiunile politice fiind de prea multe ori determinate de interese economice de grup.
Pe de altă parte, clasa politică ne aparţine şi suntem responsabili cu toţii pentru politicienii pe care-i avem. Nu numai pentru că i-am ales (poate n-aveam de unde), dar şi pentru că le facem jocul, pentru că acceptăm situaţia şi ne conformăm, devenind noi înşine corupţi (dacă toţi fură...).

Nu văd altă soluţie la descompunerea care se accentuează tot mai abrupt, decât refuzarea compromisului de către noi. Dacă lumea se prăbuşeşte din pricina lăcomiei, a speculatorilor, a evaziunii fiscale, a şmecheriilor şi hoţiilor, a succesului bazat pe mită şi servicii reciproce, să refuzăm cu toţii să participăm la această prăbuşire, să nu facem noi compromisuri.

Nu putem schimba lumea decât schimbându-ne pe noi.

[DragosP]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eu văd invers: cu cât datoria creşte, cu atât cheluielile sunt mai nebuneşti. Bugetele sunt tot mai deficitare, în loc să fie mai excedentare.

Foarte de acord cu tine. Eu spuneam ce cred că ar trebui făcut, nu vorbeam de realitate.

În prealabil postat de N.Priceputu

Nu putem schimba lumea decât schimbându-ne pe noi.

De acord, trebuie să aşteptăm "cuminţi" atingerea masei critice.

[AlinB]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

A comanda statui de milioane de euro în mijlocul târgului este o cheltuială nebunească. A comanda pasaje de tip "Basarab", oricât de reuşite tehnic şi artistic, e o cheltuială nebunească. A moderniza fregate de război e o altă cheltuială nebunească pentru o ţară în criză. Când undeva în corp se petrece o hemoragie importantă, are loc un fenomen numit de fiziologi "centralizarea circulaţiei". Adică, printr-un mecanism complicat, sângele, atâta cât mai e, este îndreptat spre acele organe fără de care viaţa nu e cu putinţă. Un tată de familie care, aflat în situaţie de a nu fi sigur pe mâncarea copiilor, împrumută de la bancă spre a-şi împodobi pereţii cu tablouri ar fi socotit neînţelept, ba chiar nu tocmai întreg la minte.

Eu stiu un oras unde acum se pun borduri de miliarde si se paveaza cu dale strazi si alei, chiar marginale la o adica.
In timp ce primaria isi plateste salariile angajatilor din imprumuturi in banca.

Probabil este ultima hotie si cu banii care ii vor strange spera sa se puna la adapost de ce va urma.