Urgia economica

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

De unde concluzia: oamenilor politici le lipseşte adrenalina. Înţelepciunea. Parcă şi-au pierdut minţile.

... responsabilitatea, viziunea pe termen lung. Mai bine spus, sunt interesaţi de ceea ce se va întâmpla pe termen scurt şi, mai ales, ce li se va întâmpla lor. La noi e prea amestecat economicul cu politicul, acţiunile politice fiind de prea multe ori determinate de interese economice de grup.
Pe de altă parte, clasa politică ne aparţine şi suntem responsabili cu toţii pentru politicienii pe care-i avem. Nu numai pentru că i-am ales (poate n-aveam de unde), dar şi pentru că le facem jocul, pentru că acceptăm situaţia şi ne conformăm, devenind noi înşine corupţi (dacă toţi fură...).

Nu văd altă soluţie la descompunerea care se accentuează tot mai abrupt, decât refuzarea compromisului de către noi. Dacă lumea se prăbuşeşte din pricina lăcomiei, a speculatorilor, a evaziunii fiscale, a şmecheriilor şi hoţiilor, a succesului bazat pe mită şi servicii reciproce, să refuzăm cu toţii să participăm la această prăbuşire, să nu facem noi compromisuri.

Nu putem schimba lumea decât schimbându-ne pe noi.