Domnul sa vegheze asupra celor care cauta cu adevarat Calea Sa!
Citat:
În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia
Cheia catre armonia dintre cei doi plamani ai crestintatii rezida si in definirea mecanismelor de interactiune. Unul dintre aceste mecanisme a fost si va ramane Unia, sau Uniatia.
|
Partea cu armonia si cei doi plamani suna frumos. Acceptarea, azi, ca existențe perfect valide impreuna dar... separate, este la fel de frumoasa ca incercarea de a face curat in camera ascunzand gunoiul intr-un colt! Tocmai Uniatia pe care o prezentati ca fiind un mecanism de interactiune, poate chiar "cheia succesului" convietuirii intre "cei doi plamani", va poate arata ca vantul bate diferit dinspre vest, fata de est! Uniatia, se pare, nu a schimbat nimic din ale ortodoxiei, nu-i asa? Nu o fi schimbat, dar a adaugat ingamfarea omului la cel mai inalt nivel in Biserica, suficient pentru a deforma si dezechilibra intreaga traire! Ingamfarea omului este starea prin care omul crede ca Dumnezeu nu mai poate purta grija de Biserica Sa, ori poate ca doreste sa-si ia concediu pe timp oarecum nelimitat, asa ca asaza un om in locul Sau. Nu mai este nevoie de doi sau trei adunati in numele Lui, ajunge unul. Eu raman la parerea ca nu este nevoie de unul, ci de... Unul! Asta fiind cap de lista!
Citat:
În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia
Daca indepartam staniolul lozincilor politice, ramane realitatea de pe teren: suntem frati crestini si madulare ale unei Biserici Apostolice. In consecinta, trebuie sa dispara orice negativism, alimentat de maini nevazute cu lemnele amintirilor si cosmarurilor din trecut.
|
Sa indepartam? Nu, frate! Sa apropiem! Stii care este realitatea de pe teren referitor la catolici si ortodocsi? Nu pot gusta din acelasi potir, adica nu este comuniune in Sfanta Liturghie!!! Uniatia rezolva acest lucru? Mai mult a stricat!
Citat:
În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia
Este un paradox dureros, ca intr-un stat catolic atat de tolerant religios, unde linii de sange intregi ale unor magnati, nu mai vobesc de numerosii sleahtici erau ortodocsi sau calvini (de exemplu, linia de Wilna a familiei Radziwill, calvini; familia Kisiel, ortodocsi) a avut loc un moment atat de trist din istoria relatiilor dintre Biserici, prin credinciosii lor. Prin aceasta postare, urmaresc sa descurajez, prin gradul de cunoastere si mult mai important, gradul de deschidere pe care il presupune, orice argument fanatizant, mai ales in contextul ecumenic general.
Parerea sfintiei voastre este extrem de importanta.
Cu adanca stima,
Autorul.
|
Si in Transilvania probabil din spirit de toleranta s-a ajuns la impunerea uniatiei. Toleranta, dragul meu, inseamna sa accepti pe celalalt asa cum este el. A fost Transilvania si ortodoxia ei tolerata pana la o vreme, dar cu dispret, doar datorita faptului ca nu s-a reusit o transformare totala, tocmai din taria ortodoxiei de acolo! Fii bun si nu mai incerca sa propovaduiesti "dragostea parinteasca a Romei" fata de Transilvania! Uniatia a fost o medoda prin care fratele catolic, celalalt "plaman", dupa spusele fratiei tale, a incercat sa rupa in bucati casa fratelui slugarit. Asta da fratie!
"Context ecumenic general", "argument fanatizant"... Incearca sa intelegi, frate: te iubesc si te astept in casa parinteasca, te primesc cu bratele deschise, dar sa nu vii cu mandria de orasean realizat si ifose de stapan peste mostenire si cu textul ca trebuie sa lasam de la noi, ca altfel ne rad vecinii! Eu te iubesc si te primesc, dar tu esti gata sa te intorci? Prefer sa ma rada vecinii (ei oricum rad) decat sa uit promisiunea fata de Tatal meu! Fanatism, nu-i asa?