Despre bioterapie

Motto:,,Tinuturile Scotiei,impreuna cu toti locuitorii lor,proclama Sfanta Evangheliei a lui Isus Hristos,concetatenilor lor si tuturor tinuturilor si popoarelor care marturisesc pe acelasi Domn Isus impreuna cu noi,le dorim harul,mila si pacea de la Dumnezeu,Tatal Domnului nostru Isus Hristos,si duhul unei judecati drepte.Salutari calduroase"(Confesiunea Scotiana de Credinta)

Cine conduce astazi mersul lumii?

Faptul ca Dumnezeu domneste in cer,deasupra tuturor,este in general recunoscut.Faptul ca Dumnezeu face acelasi lucru si in lume este un lucru aproape complet tagaduit in ziua de astazi.Tot mai multi oameni,prin ceea ce spun,prin ceea ce cred,prin ceea ce fac,il imping pe Dumnezeu,incet dar sigur,undeva pe ultimul plan.Prin conceptiile lor depravate si meschine reusesc imposibila sarcina de a-l izgoni pe Creator din propria creatie sau si mai grav,de a-l deposeda de propriile Lui atribute,acum fiind conditionate ca si indeplinire de ,,Maria Sa omul”.Ca un efect direct omul isi hotaraste soarta si isi decide destinul prin liberul sau arbitru iar cand lucrurile merg prost cei care aveau atat de multe de spus despre responsabilitatea umana acum privesc in orice alta directie decat spre ceea ce izvoraste in mod constant din inimile lor rele(Marcu 7:21-23).

Cine conduce astazi mersul lumii?

Priviti cu atentie lumea din jur:o priveliste a haosului si confuziei te sufoca.Pacatul face ravagii,faradelegea abunda,oamenii rai si inselatori merg din ,,rau in mai rau”(2 Timotei 3:13).Totul pare dezarticulat,civilizatia tinde spre un esec demonstrabil,faradelegea domneste iar liderii lumii cauta disperati solutii la criza fara sfarsit: ,, oamenii isi vor da sufletul de groaza, in asteptarea lucrurilor care se vor intampla pe pamant; caci puterile cerurilor vor fi clatinate.”(Luca 21:26).Nu putini din poporul lui Dumnezeu sunt descumpaniti,iar credinta le este incercata:Ce face Tatal?Oare nu ne vede,nu ne aude,este EL neputincios?Arata lumea asta ca si cand ar fi condusa de EL?

Cine conduce astazi mersul lumii?

Nu cumva multi au ajuns sa creada ca Diavolul se ocupa mai mult decat Dumnezeu de cele ce se intimpla pe pamint?Totul depinde in acest caz de modul in care umblii: prin vedere sau prin Credinta.Multi crestini isi vor pleca capul rusinati,fie si in gandul lor si vor recunoaste ca macar odata au fost tentati de acesta idée.Scripturile au prezis ceea ce va urma.Profetia lui Iuda este pe cale sa se implineasca,epoca ireverentei,condusa de duhul nelegiuirii,care nu cunoaste nici o constrangere si care doreste a inlatura orice impiedica drumul liber al propriei lui vointe,inghite cu rapiditate Pamintul ca un val urias.Oamenii nu-si mai acorda nici macar intre ei cinstea care li-se cuvine dar sa mai si auda despre Suveranitatea,Maretia si Autoritatea Tatalui.De atata iubire au ajuns mai intai egali cu EL si apoi l-au pus intr-un colt.Isi terminase rolul.

Cine conduce astazi mersul lumii?

Scripturile afirma ca Dumnezeu sade pe scaunul Sau de domnei si ca deciziile sunt in mainile Lui.EL conduce toate lucrurile,dupa sfatul voii Sale.Vointa lui este ireversibila,EL este absolute suveran in fiecare domeniu al vastei lui Imparatii.Nu sunt decat doua alternative:Dumnezeu sa stapineasca sau sa fie stapinit,sa implinesca voia Sa sau faptura sa-I zadarnicesca planurile.Ajungand la acesta concluzie realizezi ca orice boala grava are nevoie de un remediu pe masura.Oamenii sunt satui de platitudini si generalitati si nu exista ceva care sa dea mai multa vigoare spirituala decat o intelegere scripturala a intregului character al lui Dumnezeu: ,,Dar aceia din popor care vor cunoaste pe Dumnezeul lor vor ramane tari si vor face mari ispravi.”(Daniel 11:32).O criza mondiala este pe cale sa se iveasca si oamenii devin alarmati.Nu si Dumnezeu,EL nu este luat niciodata prin surprindere.Nu este nici o urgenta neasteptata cu care sa se confrunte pentru ca EL este acela care ,,face toate dupa sfatul voii Sale”(Efeseni 1:11).De aceea desi lumea este cuprinsa de panica,indemnul este ,,Nu te teme!”toate lucrurile sunt supuse controlului Sau,se misca conform planului Sau si prin urmare ,, stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume spre binele celor ce sunt chemati dupa planul Sau.”(Romani 8:28).Si se intimpla asa intrucat ,,Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui sa fie slava in veci! Amin.”(Romani 11:36).

Cine conduce astazi mersul lumii?

Multi presupun ca EL nu este decat un spectator de la distanta,care nu se implica direct sau daca o face o face limitat,la granita cu vointa omului pacatos.Ce impietate.Omul are vointa dar si Dumnezeu are.Omul este inzestrat cu putere dar Dumnezeu este atotputernic.Lumea materiala este guvernata de legi dar in spatele lor este Legiuitorul.Omul este o simpla faptura iar Dumnezeu este Creatorul iar ,, Dumnezeu tare”(Isaia 9:6) exista cu ere nesfarsite inainte ca omul sa vada lumina.EL avea facute planurile Sale inainte de intemeierea lumii iar pentru ca EL este infinit in putere,iar omul finit,planul si scopurile Lui nu pot fi zadarnicite de faptura mainilor Sale.Daca porniti de la lume in cautarea lui Dumnezeu atunci s-ar putea ca Dumnezeu sa para a nu avea nici o legatura cu ea.Insa daca incepi cu Dumnezeu si apoi iti indrepti privirea spre lume atunci se va face lumina.Fiindca Dumnezeu este sfant,mania Lui arde impotriva pacatului.Fiinca este neprihanit Judecata Lui se abate impotriva celor ce se razvratesc.Fiindca EL este credincios EL isi va tine promisiunile neschimbate pana la capat.Fiindca este omnipotent nimeni nu poate sa i-se impotriveasca sau,si mai putin,sa rastoarne sfatul Voii Lui.Pentru ca este omniscient nici o dificultate nu-I descumpaneste intelepciunea.

Iar pentru aceste considerente,pentru ca Dumnezeu este Cel ce este si asa cum este,se poate vedea pe pamint ceea ce se vede-n present:judecatile Lui incep sa se reverse iar dreptatea lui inflexibila in fata raului si Sfintenia Lui imaculata determina tot ceea ce se desfasoara acum in fata ochilor dvs.Diferenta fundamentala dintre omul credintei si necredincios este ca necredinciosul este din ,,lume”judeca totul dupa standardele lumii,vede lumea din perspectiva simturilor si a timpului si cantareste totul in balanta intelegerii lui firesti,dorind sa decida asa cum vrea.Omul credintei il aduce pe Dumnezeu in toate,priveste totul din punctual Lui de vedere,evalueaza valorile dupa standardele spirituale si priveste viata doar in lumina vesniciei.Procedand astfel el primeste ceea ce vine din mana lui Dumnezeu,linistea in mijlocul furtunii,bucuria in nadejdea Slavei Lui.

Motto: "Doamne, pe prorocii Tai i-au omorat, altarele Tale le-au surpat; am ramas eu singur, si cauta sa-mi ia viata"? Dar ce-i raspunde Dumnezeu? "Mi-am pastrat sapte mii de barbati care nu si-au plecat genunchiul inaintea lui Baal." Tot asa, si in vremea de fata, este o ramasita datorita unei alegeri prin har."(Romani 11:3-5).

De cate ori credintele pagane au dominat,credinta si increderea in suveranitatea Lui absoluta au fost pervertite si compromise.O ignorare dezonoranta este atunci cand oamenii se inchina Celui de Sus asa cum vor ei,sau cum le place lor,sau cum considera ei,dar mai putin cum a cerut EL.Iar daca Scriptura arata exact ceva atunci acest aspect este precum lumina-n intuneric,Dumnezeu a spus clar cum vrea sa fie slujit.A spus ca este un Dumnezeu gelos(Exod 20:5) si ca va pedepsi pe cei ce dau altora Gloria care i-se cuvine numai Lui.Unul dintre motivele pentru care au fost date cele Zece Porunci a fost tocmai prevenirea omenirii cu privire la o inchinare corupta.Daca nu-L cinstesti asa cum a cerut EL,nu cum vrei tu,atunci IL insulti si II furi gloria.Iar tu,ca fiinta umana,ai fost creat ca sa reflecti tocmai gloria Lui.

Superstitia inseala prin multe siretlicuri,inclusiv acela prin care ii da o anumita slava Celui de Sus dar mai adauga si alti dumnezei pe langa EL,in completare,ca si cum EL nu ar fi suficient.Problema deriva din faptul ca natura pacatoasa nu poate sta in fata neprihanirii Lui si atunci cauta solutii de acoperire.Lucrul acesta risipeste si faramiteaza gloria Unicului Dumnezeu iar Mantuitorul a combatut ferm acesta tendinta: "Pleaca, Satano", i-a raspuns Isus. "Caci este scris: "Domnului Dumnezeului tau sa te inchini si numai Lui sa-I slujesti." (Matei 4:10).Acesta a fost regula Lui de neclintit in lucrarea Sa si s-a vazut implinita fie si la momentul ispitirii.

Suntem pe deplin constienti ca ceea ce am scris este intr-o opozitie fatisa cu o mare parte a invataturilor curente.Recunoastem deschis ca postulatul suveranitatii lui Dumnezeu,cu toate corolarele sale,este in opozitie directa cu ideile omului firesc,dar Dumnezeu,Tatal nostru, a spus: ,, Caci gandurile Mele nu sunt gandurile voastre, si caile voastre nu sunt caile Mele, zice Domnul. Ci cat sunt de sus cerurile fata de pamant, atat sunt de sus caile Mele fata de caile voastre si gandurile Mele fata de gandurile voastre. “(Isaia 55:8-9).In lumina acestor aspecte,este de asteptat ca o mare parte a invataturii Scripturii sa fie in conflict cu sentimentele mintii firesti,aflata in vrasmasie cu Dumnezeu.Prin urmare nu apelam la nimic altceva decat la Legea si Marturia Lui,chiar daca asta ne-ar pune impotriva intregii lumi:,,Dies irae,Dies illa,Solvet saeclum en favilla,Teste davidcum sybilla.Quantus tremor est futurus,Quando judex est venturus ,Cunta stricte discus surus”.

Calvinistul este omul care il vede pe Dumnezeu l-a fel cum l-a vazut si Isaia.Viziunea unui Dumnezeu suveran si puternic,drept si etern,este o viziune ce iti schimba viata.Maretia si majestatea Lui,sfintenia,harul si iertarea sunt manifestarile suveranitatii Lui absolute.Este o viziunea care frange mandria,descopera pacatul si arata viata stricata pana in profunzimi.Nu-ti mai organizezi singur viata,la chemarea Lui Isaia raspunde.Ce departate par aceste lucruri de apelurile meschine si pervertite la o acceptare partiala,asa cum apar in present.Asa il face Dumnezeu pe un om calvinist.Dumnezeu cel mare si maiestuos se arata in slava si autoritatea Sa eternal,in sfintenia Sa,si acesta viziune il oblige pe pacatos sa-si vada limitele si pacatosenia.Intr-o astfel de intalnire cunoaste harul lui Dumnezeu,invata sa recunosca vocea Lui,renunta la voia Sa si se daruieste cu totul Lui.Isaia nu a uitat niciodata aceea viziune,omul frant de pacate si infrant in mandrie s-a frant definitiv in fata Creatorului Sau.Cel care crede ca doctrina calvinista ingaduie o viata libertina,se insala profund.Intalnirea cu EL aduce transformarea si orice om transformat iti va spune ca pacatul,in orice forma a sa,este razvratire contra lui Dumnezeu.

Warfield da o definitie destul de buna: ,,In tot ce intra in procesul rascumpararii calvinismul este impulsionat sa puna initiativa in Dumnezeu.O revelatie supranaturala,in care Dumnezeu isi face cunoscuta voia Sa si scopurile harului Sau oamenilor;o inregistrare supranaturala a acestei revelatii intr-o carte,data intr-un mod supranatural,in care Dumnezeu da revelatiei Sale permanenta si propagare,astfel de lucruri sunt pentru un calvinist de la sine intelese.

Mai mult,calvinistul crede ca Dumnezeu isi aplica in mod eficace lucrarea de mantuire.Asa se ajunge la faptul ca doctrina regenerarii monergiste,numita si a ,,harului irezistibil”este elemental fundamental in soteriologia calvinista.Doctrina acesta este,pentru calvinisti,cu mult mai importanta decat doctrina predestinarii,pe care multi o considera fundamentala.Pentru Calvinist semnificatia soteriologica a predestinarii consta in protectia pe care o ofera regenerarii monergiste,mantuirii pur supranaturale.Lucrul care este in centrul soteriologiei calviniste este excluderea absoluta a oricarui element al creaturii in initierea procesului mantuirii,in asa fel incat harul pur al lui Dumnezeu,si doar el,sa fie inaltat.Asa se explica simtamantul totalei dependente a pacatosului de indurarea libera a unui Dumnezeu mantuitor si asa eliminam aluatul viciat al sinergismului,care ii fura gloria Sa iar omul pacatos este incurajat sa gandesca ca datoreaza vreunei puteri ale sale,unei alegeri a sa,sau initiative,participarea in procesul mantuirii care in realitate este in intregime prin har.Nu este nimic pe lume in contra caruia un calvinist se va intoarce cu toata forta si fiinta sa decat oricarei forme sau masuri de autosoterism.

In relatia cu Mantuitorul pacatosul nu sta independent,in situatia de a avea nevoie de asistare in mantuire.Hristos nu asista ci mantuieste efectiv.Hristos nu a venit sa-l invete pe om cum sa se mantuiasca singur ci sa-l mantuiasca EL.Acesta este radacina soteriologiei calviniste,si intrucat ea este legata indisolubil de dependenta de harul suveran al Celui de Sus,pentru toti cei ce sunt mantuiti,doctrina alegerii devine cor cordis a Evangheliei.Cel care stie ca Dumnezeu este cel care-l alege,si ca isi datoreaza intreaga mantuire,in toate etapele acesteia,alegerii lui Dumnezeu,ar fi un ingrate daca nu ar da toata gloria si toata slava pentru salvarea lui doar dragostei elective a lui Dumnezeu”.

Sunt cinci treze calviniste:decaderea totala,alegerea neconditionata, ispasirea limitata,harul irezistibil si perseverenta sfintilor.Din punctual nostru de vedere,si consideram ca si al Scripturii,ele sunt intretesute in cadrul ei intr-un system armonios si coerent care arata planul lui Dumnezeu de rascumparare a pacatosilor pierduti.Ele se intrepatrund atat de tare incat nu pot fi luate separat,o greseala elementara des intalnita,ele sprijinindu-se si explicandu-se un ape cealalta.A le judeca in mod individual este ca si cum,o metafora celebra,a privi doar o culoare dintr-un tablou al lui Rembrandt,fara a contempla lucrarea in intregimea ei.

Nu judecati dovezile separate ci impreuna pentru ca Scriptura este una singura,indestructibila ca si planul Celui de Sus,de la inceput pana la sfarsit.Corelate corespunzator noua ne-au dat mereu,in momente grele,o tarie de neinfrant.In centrul tuturor sta suveranitatea absoluta a lui Dumnezeu.Un Calvinist nu va accepta niciodata,sub nici o forma,indiferent de consecinte,mai putin de atat.

Surse folosite in principal:,,Institutio Christianae Religionis(Calvin),,Calvin and the calvinism"(Warfield),,The Sovereignty of God"(Pink) plus un material,care m-a ajutat mult,avand deja traduse unele materiale la care doream sa fac referire dar la care nu-i stiu autorul insa cred ca este un protestant calvinist roman.Ii multumesc pe aceasta cale pentru munca depusa in modul nostru comun: POST TENEBRAS LUX.

[Manea_Florin]

Esti nesimtit pt ca intri pe un topic de bioterapie si mai afirmi ca e las cine nu afirma
ca calvinismul not rullz. (a iesit si o cacofonie dar de...)
E asa de greu sa iti lansezi provocarea pe aria potrivita?

Zici ca x e las, dar poporul are o zicala: "cine zice ala e".
Ceea ce reiese si din pseudonimul tau de "..brave"
Te-ai impopotonat singur cu titluri.

În prealabil postat de Manea_Florin

Esti nesimtit pt ca intri pe un topic de bioterapie si mai afirmi ca e las cine nu afirma
ca calvinismul not rullz. (a iesit si o cacofonie dar de...)
E asa de greu sa iti lansezi provocarea pe aria potrivita?

Zici ca x e las, dar poporul are o zicala: "cine zice ala e".
Ceea ce reiese si din pseudonimul tau de "..brave"
Te-ai impopotonat singur cu titluri.

Elev Manea stai jos,ai nota 2.Incearca sa te concentrezi pentru o secunda in efemera ta existena.Pe acest topic nu subsemnatul a inceput sa discute initial despre ce cred altii.Pana aici ma urmaresti cu rationamentul sau te-am pierdut? Nu se pune problema, baiete, sa accepte cineva ce spun eu ci sa critice corect.Aici,la cum analizezi tu logic,s-ar putea sa-ti dea cu virgula.Nickul este un cantec pe care nu l-am scris eu.Data viitoare incearca sa-ti pui ordine-n ganduri.Ai avut nevoie de atata timp ca sa spui ce ai spus?Vezi ca sunt pereti pe care unii glumeti au scris ,,loc de dat cu capul".Nu ezita sa-i folosesti,s-ar putea sa genereze,fie si la modul violent,o sclipire-n intuneric.

Pentru orice alte comentarii cu privire la persoana mea,si nu la ce scriu,o sa-ti raspund in termenul legal de solutionare a unei petitii:30 de zile,de la momentul Judecatii de Apoi.Bafta in Padurea Verde.

La inceput a fost placut lui Dumnezeu Tatal,Fiul si Duhul Sfant (Evrei 1:2,Ioan 1:2-3,Geneza 1:2,Iov 26:13,33:4) sa creeze lumea si toate lucrurile din ea,atat pe cele vizibile cat si pe cele invizibile (Geneza 1:1,Coloseni 1:16),in 6 zile (Geneza 2:1-3,Exod 20:8-11),iar toate lucrurile au fost bune (Geneza 1:31,Ecclesiastul 7:29,Romani 5:12).Acesta a fost o demonstrare a puterii Sale eterne,a intelepciunii si bunatatii Sale (Romani 1:20,Ieremia 10:12,Psalmi 104:24,33:5-6,Proverbe 3:19,Fapte 14:15-16)

Dupa ce Dumnezeu a facut toate celelalte creaturi,EL a creat omul,barbat si femeie facandu-i potriviti pentru aceea viata pentru Dumnezeu,pentru care fusesera creati(Geneza 1:27,Iacov 2:26,Matei 10:28,Ecc 12:7).Ei au fost create dupa chipul lui Dumnezeu,fiind inzestrati cu cunostiinta,neprihanire si sfintenie adevarata(Geneza 1:26-27,5:1-3,9:6,Ecc 7:29,I Corinteni 11:7,Iacov 3:9,Coloseni 3:10,Efeseni 4:24).Ei au avut Legea lui Dumnezeu in inimile lor precum si puterea de la EL de a o implini si totusi ei au avut posibilitatea de a alege sa o incalce,si li s-a lasat libertatea de a allege acest lucru dupa vointa lor schimbatoare(Romani 1:32,2:12, 2:14-15, 5:12,Geneza 3:6,Ecc 7:29).

In afara de Legea scrisa in inima lor ei au primit porunca de a nu manca din pomul cunostiintei binelui si raului.Cat timp au tinut acesta porunca ei au fost fericiti in comuniunea lor cu Dumnezeu,si au avut stapinire asupra tuturor celorlate creature(Geneza 1:26,1:28,2:17).Dumnezeu l-a creat pe Adam in stare perfecta si integru,si i-a dat o legea dreapta care l-ar fi pastrat in aceea stare initiala daca el ar fi tinut-o,dar l-a prevenit cu privire la efectele incalcarii ei.Cu toate acestea Adam nu a trait multa vreme in acesta stare onorabila(Ecc 7:29,Romani 5:12,Geneza 2:17,4:25-5:3).Satan s-a folosit de subtilitatea sarpelui pentru a o insela pe Eva,apoi ea l-a inselat pe Adam si Adam a incalcat in mod voit legea creatiei si porunca data lor de a nu manca din fructul interzis(Geneza 3:1-7, II Corint 11:3,I Timotei 2:14).Dumnezeu a permis acest lucru,conform cu Voia Sa inteleapta si Sfanta,intrucat a fost scopul Sau ca acest lucru sa fie directionat in final catre gloria Sa (Romani 11:32-24,II Samuel 24:1,I Cronici 21:1,I Imparati 22:22-23,II Samuel 16:10,FA 2:23,4:27-28,Iov 2:1-6).

Prin acest pacat parintii nostrii dintai au cazut din starea lor initiala de neprihanire si comuniune cu Dumnezeu.De asemenea noi am cazut,prin ei,din acesta stare initiala,intrucat prin acesta moartea a venit asupra tuturor(Geneza 3:22-24,Romani 5:12,I Corinteni 15:20-22,Psalmul 51:4-5,58:3,Efeseni 2:1-3,Geneza 8:21,Proverbe 22:15).Toti am devenit morti in pacat si manjiti in toate facultatile si partile sufletului si trupului (Geneza 2:17,Efeseni 2:1,Tit 1:15,Geneza 6:5,Ieremia 17:9,Romani 3:10-18,1:21,Efeseni 4:17-19,Ioan 5:40,Romani 8:7).

Prin planul lui Dumnezeu,Adam si Eva au fost radacina omenirii,fiind predecesorii intregii rase umane.Astfel,vina pacatului lor a fost imputata intregii omeniri iar natura lor corupta s-a transmis tuturor celor ce au urmat dupa ei,prin nastere obisnuita.Urmasii lor sunt prin urmare conceputi in pacat,si sunt prin fire copii ai maniei,slujitori ai pacatului,supusi mortii si tuturor celorlalte nenorociri-spirituale,temporale si eterne-daca Mantuitorul nu-I elibereaza(Geneza 5:12,I Corinteni 15:20-22,Psalmul 51:4-5,58:3,Efeseni 2:1-3,Geneza 8:21,Proverbe 22:15,Iov 14:4,15:14).

Nota: numerotarea psalmilor este diferita in Biblia versiunea protestanta in comparatie cu versiunea ortodoxa.Temeiul biblic priveste atat aspectul direct cat si aspecte similare ce pot deschide lumina intelegerii asupra aspectului analizat,noi fiind adepti conceptiei conform careia regula pentru interpretarea Scripturii este insasi Scriptura,iar cand exista o intrebare cu privire la sensul unui pasaj acel sens trebuie inteles altor pasaje din Scriptura care vorbesc mult mai lamurit despre acel subiect.

Conceptia pe care cineva o are despre mantuire este determinate,intr-o masura apreciabila,de conceptia cu privire la pacat si la efectele acestuia asupra naturii umane.Cand calvinistii afirma ca omul este total decazut ei vor sa spuna ca natura umana complet corupta,cu totul perversa si ticaloasa.Adjectivul ,,total”nu implica faptul ca fiecare pacatos este atat de corrupt incat atinge limita posibilului ci semnifica faptul ca fiinta umana a fost afectata in totalitatea ei,decaderea ei cuprinzand toate aspectele omului,trupului si sufletului sau.Pacatul si-a pus amprenta asupra totalitatii facultatilor umane,asupra gandirii si vointei.

Ca urmare a acestei decaderi inascute omul natural este cu totul incapabil de un lucru bun din punct de vedere spiritual.Acesta este motivul pentru care calvinistii vorbesc de incapacitatea totala a omului,terminologia,in acest caz,sugerand in principal mai ales o incapacitate spirituala,cel pacatos fiind atat de falimentar in plan spiritual incat este incapabil sa faca de unul singur ceva pentru mantuirea sa.Este evident ca multi oameni,judecati dupa standardele omenesti,poseda calitati admirabile.Totusi,judecati dupa Legea lui Dumnezeu,ei sunt robi ai pacatului,razvratiti contra Lui,orbi fata de adevar,incapabili sa se mantuiasca singuri sau sa se pregatesca in vederea manturii.Pe scurt,omul neregenerat este mort in pacat,iar vointa lui este roaba naturii sale nelegiuite.

Omul nu a iesit din mana Creatorului Sau in acesta stare lamentabila de depravare si coruptie,el a fost facut integru.Cand vointa lui Adam nu s-a aflat sub robia pacatului el nu s-a aflat sub pornirea indemnului de a alege raul,dar prin cadere el a adus moartea spirituala asupra sa si a generatiilor urmatoare.El s-a ruinat spiritual pe el si pe intreaga sa rasa umana,pierzand,impreuna cu descendentii sai,puterea de a lua decizii spirituale asa cum fusese el inzestrat.Urmasii lui sunt inca liberi sa aleaga-fiecare om face o serie de alegeri de-a lungul vietii-dar pentru ca descendentii lui Adam se nasc cu o natura pacatoasa,ei nu dispun de capacitatea de a alege binele spiritual in defavoarea raului.In consecinta vointa omului nu mai este libera de stapinirea pacatului,asa cum a fost cea a lui Adam inainte de cadere.In schimb ea este,ca efect al decaderii mostenite,roaba a naturii sale pacatoase.

Ca efect al pacatului lui Adam oamenii se nasc in pacat si sunt prin natura lor morti in pacat.De aceea pentru a devenii copii ai lui Dumnezeu si pentru a intra in Imparatia Sa ei trebuie sa se nasca din nou din Duhul.Cand Adam a fost asezat in Gradina Edenului el a fost prevenit,sub amenintarea cu moartea spirituala imediata,fizic este evident ca nu a murit in acel moment,sa nu manince din pomul cunostiintei binelui si al raului (Geneza 2:16-17).Adam nu a ascultat si a mancat din fructul oprit(Geneza 3:1-7)si prin urmare a atras moartea spirituala asupra sa si a intregii rase umane(Romani 5:12,Efeseni 2:1-3,Coloseni 2:13).Aceste aspecte au fost subliniate inclusiv de Regele David(Psalmul 51:5,58:3).

Deoarece oamenii sunt nascuti in pacat si prin natural or sunt morti dpdv spiritual,Mantuitorul a spus ca trebuie ca ei sa se nasca din nou pentru a intra in Imparatia lui Dumnezeu(Ioan 3:5-7).Pentru ca au cazut in pacat oamenii au ajuns orbi si surzi fata de adevarul spiritual.Mintea le este intunecata de pacat iar inima le este corupta si rea(Geneza 6:5,8:21,Ecc 9:3,Ieremia 17:9,Marcu 7:21-23,Ioan 3:19,Romani 8:7-8,I Corinteni 2:14,Efeseni 4:17-19,5:8,Tit 1:15).

Inainte ca cei pacatosi sa fie nascuti din nou,in Imparatia lui Dumnezeu,prin puterea regeneratoare a Duhului,ei sunt fii ai Diavolului si se gasesc sub stapinirea sa(Ioan 8:44,Efeseni 2:1-2,II Timotei 2:25-26,I Ioan 3:10,I Ioan 5:19,Ioan 8:34,Romani 6:20,Tit 3:3).Stapinirea pacatului este universala,toti oamenii se afla sub puterea lui,prin urmare nu este nimeni neprihanit,nici macar unul(II Cronici 6:36,Iov 15:14-16,Psalmul 130:3,143:2,Proverbe 20:9,Ecc 7:20,7:29,Isaia 53:6,64:6,Romani 3:9-12,Iacov 3:2,3:8,I Ioan 1:8-10).Oamenii,lasati in starea lor de moarte spirituala,sunt incapabili,prin ei insisi,sa se caiasca,sa creada Evanghelia sau sa vina la Cristos.Ei nu au nici o putere in ei insisi pentru a-si schimba natura(Iov 14:4,Ieremia 13:23,Matei 7:16-18,Matei 12:33,Ioan 6:44,6:65,Romani 11:35-36,I Corinteni 2:14,I Corinteni 4:7,II Corinteni 3:5).

Ecce homo.Istoria religiilor dovedeste ca omul a facut demult aceste descoperiri,el fiind obiectul descoperirii.Au neglijat porunca isi care isi gaseau gloria,s-au indepartat de harul creatiei in care au trait,si-au respins vocatia si i-au refuzat lui Dumnezeu gloria si recunostiinta care i-se cuveneau.Si-au arogat pozitia de conducatori ai vietii lor ca si cum ar fi dumnezei.La ce nivel poate ramine starea omului cand el se revolta contra gloriei lui Dumnezeu?Porunca adevarata conform careia,ca om,el a fost justificat de natura sa umana a devenit acum judecata sa.Imaginea lui Dumnezeu a fost complet pangarita in el,a devenit o oglinda patata,in care acesta nu se mai poate reflecta.A fi om,a insemnat din momentul neascultarii,a fi dusman,si prin asta omul si-a distrus propria sa glorie.A fi acum in lume inseamna a fi pierduti in mijlocul evenimentelor,implicate profund in propria noastra corupere,a fi supusi mortii si unei vanitati eterne,toate rezultat inevitabil al eficacitatii poruncii pe care nu am respectat-o.

Omului ii este imposibil sa modifice el insusi acest pacat pentru ca este un pacat impotriva lui Dumnezeu,iar acuzatia impotriva omului in revelatia lui Dumnezeu,nu este impotriva unor aspecte remediabile prin fortele lui,ci impotriva propriei sale atitudini:este impotriva lui Dumnezeu si este asa in toate actiunile sale.Daca ar exista o doctrina reformata speciala a omului,o antropologie speciala a omului,ea ar putea consta in fapt in doctrina pacatului.Caci omul in separarea sa de Dumnezeu,si in caracterul sau distinct impotriva lui Dumnezeu,este un om pacatos,care isi rateaza menirea si care isi violeaza porunca existentei sale.Acesta ratare a menirii sale consta in faptul ca nu a fost multumit cu gloria sa umana,de a reflecta gloria lui Dumnezeu,ci a tanjit chiar dupa gloria lui Dumnezeu,pentru a fi ca Dumnezeu.Si ceea ce a realizat si realizeaza urmand acesta cale si ascultand cuvintele ,,eritis sicut Deus”este pierderea propriei sale glorii.

Este foarte adevarat ca omul isi urmeaza propria sa cale,calea lui Adam.Dar este si mai adevarat ca Dumnezeu urmeaza acesta cale a omului impreuna cu el,facandu-o in propriul Sau mod,si prin urmare schimband-o,facand-o in intregime intr-un mod diferit.EL face din calea rebeliunii omului calea propriei Sale victorii,din calea distrugerii calea salvarii si din calea rasturnarii poruncilor Sale calea restaurarii lor.Daca asa stau lucrurile,atunci adevarul caii omului poate fi vazut si inteles doar daca este privit din punctul de vedere al adevarului mai amplu al caii lui Dumnezeu impreuna cu omul.

Nota:sursele pentru analizarea celor cinc teze calviniste vor fi mentionate la finalul prezentarii,intrucat nu stiu inca exact cate voi folosi.Probabil in limita timpului si pe cele mai clare,fiind practic imposibil sa ating toate laturile prezentarii.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

De multe ori te-am dat ca exemplu pozitiv pentru felul constructiv de a posta. Oare ce s-a întâmplat de te-ai schimbat aşa? Sau poate erai la fel şi te ascundeai?

Uite, pentru că ai cerut o referinţă ţi-o dau. Îmi cer iertare că nu am prea avut timp că am tot fost plecat şi ţi-am scris cam în grabă.

http://www.jonathan-edwards.org/Sinners.html

varianta română:

http://www.resursecrestine.ro/predic...n-limba-romana

În privinţa credinţei tale vreri doar să o expui sau eşti deschis dialogului constructiv în a vedea ce e adevărat şi ce nu conform Sfintei Scripturi? că văd că ai folosit metoda ctrl+c ctrl+v, deşi ai spus că nu eşti de acord cu ea iar răspunsul care va trebui să ţi-l dau trebuie alcătuit pentru fiecare postare şi idee în parte, ceea ce înseamnă o muncă, pe episoade săptămânale, la cât timp am eu liber, de aproximativ 6 luni. De dragul tău aş face-o dar dacă tu doar doreşti o expunere tip reclamă pentru credinţa ta iar nu un dialog în care să vedem ce e rău şi ce e bun în ea mi se pare o pierdere de timp inutilă care l-ar supăra pe Dumnezeu:



II.Cor.12:20. Căci mă tem ca nu cumva venind, să nu vă găsesc pe voi aşa precum voiesc, iar eu să fiu găsit de voi aşa precum nu voiţi; mă tem adică de certuri, de pizmă, de mânii, de întărâtări, de clevetiri, de murmure, de îngâmfări, de tulburări;
II.Cor.12:21. Mă tem ca nu cumva, venind iarăşi, să mă umilească Dumnezeul meu la voi şi să plâng pe mulţi care au păcătuit înainte şi nu s-au pocăit de necurăţia şi de desfrânarea şi de necumpătarea pe care le-au făcut.


Gal.5:19. Iar faptele trupului sunt cunoscute, şi ele sunt: adulter, desfrânare, necurăţie, destrăbălare,
Gal.5:20. Închinare la idoli, fermecătorie, vrajbe, certuri, zavistii, mânii, gâlcevi, dezbinări, eresuri,
Gal.5:21. Pizmuiri, ucideri, beţii, chefuri şi cele asemenea acestora, pe care vi le spun dinainte, precum dinainte v-am şi spus, că cei ce fac unele ca acestea nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.
Gal.5:22. Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa,
Gal.5:23. Blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege.


I.Tim.6:3. Iar de învaţă cineva altă învăţătură şi nu se ţine de cuvintele cele sănătoase ale Domnului nostru Iisus Hristos şi de învăţătura cea după dreapta credinţă,
I.Tim.6:4. Acela e un îngâmfat, care nu ştie nimic, suferind de boala discuţiilor şi a certurilor de cuvinte, din care pornesc: ceartă, pizmă, defăimări, bănuieli viclene,
I.Tim.6:5. Gâlcevi necurmate ale oamenilor stricaţi la minte şi lipsiţi de adevăr, care socotesc că evlavia este un mijloc de câştig. Depărtează-te de unii ca aceştia.



Iar de întrebi de bătrânul meu, fiindcă el era omul ce trăia Sfânta Evanghelie, în toate ceea ce făcea avea mărturie din Evanghelie, după sfatul Sfântului Antonie cel Mare. Ei bine, aplicând cele spuse mai sus de Sfântul Apostol Pavel, el m-a învăţat, pe scurt, ca, decât să am astfel de disuţii, mai bine să mă duc şi să dorm.


Aşadar te întreb şi te rog să te opreşti un strop din duhul acesta de bătălie pe care l-ai abordat în ultima vreme şi să-mi răspunzi cu sinceritate sinceră.

Eşti dispus pentru un adevărat dialog în duh de pace sau nu, ci doreşti doar o ceartă de cuvinte?

Adică mă gândesc, este oare cu adevărat ceea ce ai spus tu aici:

Daca nu ar fi critici incorecte si ar fi fost fundamentate as fi fost dispus sa scriu chiar eu o critica a doctrinei calviniste?

sau aici:

Singurul scop al postarilor ce va urma va fi ca toti,indiferent de parerea pe care o vor avea,sa vada ce credem in realitate.Apoi pot sa ne critice cum vor,pana cand vor.[...]Nici macar nu ma intereseaza reactia,simpatiile sau antipatiile pe care le voi genera.Ma lasa rece genul acesta de satisfactii meschine.Nu pot sa stau sa discut in contradictoriu cu toti,trebuie sa termin ce am promis in termenul promis.Apoi scapati de mine si toata lumea va fi fericita.

Fericirea noastră nu constă în prezenţa sau absenţa ta pe forum ci în aceasta:

Matei 5:9 Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

Cu nădejdea că şi tu iubeşti cu adevărat Sfânta Evanghelie şi vrei să te conformezi cu Ea şi nu doar să te baţi pentru nişte idei, aşadar că şi tu doreşti să fi părtaş la această fericire,

Cu dragoste, Alexandru

PS Oamenii filmaţi acolo la scurtătura ce ne-ai dat-o la semnătura ta nu prea aveau legătură cu Sfânta Evanghelie. Poate că aveau legătură cu duhul păgân al oamenilor mânioşi, care desigur că nu propovăduiesc creştinismul ci onoarea, duelurile şi alte lucruri de genul acesta care nu prea le-am întâlnit decât prin Vechiul Testament, dar şi acolo ca să ne învăţăm noi despre lupta cumplită cu duhurile necurate, printre care şi duhul mâniei. La Domnul Hristos este valabil aceasta:

Matei 5:21 Aţi auzit că s-a zis celor de demult: "Să nu ucizi"; iar cine va ucide, vrednic va fi de osândă.
Matei 5:22 Eu însă vă spun vouă: Că oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă; şi cine va zice fratelui său: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului.
Matei 5:23 Deci, dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
Matei 5:24 Lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi, venind, adu darul tău.


iar desigur nu aceasta: ,,Scottish by birth, British by law, Highlander by the grace of God"
. Acesta este mai de grabă în duhul dumnezeului mânios, care l-am tot căutat în Noul Testament şi nu l-am găsit decât aici:

I.Petr.5:8. Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită,


şi aici:


Fapt.12:20. Şi Irod era mânios pe locuitorii din Tir şi din Sidon. Dar ei, înţelegându-se între ei, au venit la el şi câştigând pe Vlast, care era cămăraşul regelui, cereau pace, pentru că ţara lor se hrănea din cea a regelui.
Fapt.12:21. Şi într-o zi rânduită, Irod, îmbrăcându-se în veşminte regeşti şi şezând la tribună, vorbea către ei;
Fapt.12:22. Iar poporul striga: Acesta e glas dumnezeiesc, nu omenesc!
Fapt.12:23. Şi îndată îngerul Domnului l-a lovit, pentru că nu a dat slavă lui Dumnezeu. Şi mâncându-l viermii, a murit.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Motto:,,Tinuturile Scotiei,impreuna cu toti locuitorii lor,proclama Sfanta Evangheliei a lui Isus Hristos,concetatenilor lor si tuturor tinuturilor si popoarelor care marturisesc pe acelasi Domn Isus impreuna cu noi,le dorim harul,mila si pacea de la Dumnezeu,Tatal Domnului nostru Isus Hristos,si duhul unei judecati drepte.Salutari calduroase"(Confesiunea Scotiana de Credinta)

Din start, sunt două greşeli:
1. Numele Domnului Iisus Hristos este mutilat, arătând necredinţa în realitatea că este Dumnezeu. Aşadar vă întreb: credeţi că este Creatorul cerului şi al pământului? Pentru amănunte despre numele lui Iisus vezi:

În prealabil postat de ALEXANDRU ANASTASIU

Maica Domnului şi Biblia sectară. Citat: În prealabil postat de Scotianul

2. Sfânta Evanghelie nu este proclamată de scoţieni ci de Sfinţii Apostoli. Deci important este ca să nu avem o confesiune scoţiană, locală, apărută în timp, precum ciupercile după ploaie, ci una apostolică, de pe timpul lui Hristos.
Gal.3:28. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.

În prealabil postat de Scotland The Brave

Cine conduce astazi mersul lumii?

Acum urmează o filozofie deşartă, o succesiune de truisme, pe care o poate face şi un elev din liceu. Diferenţa o face tonul care este foarte dispreţuitor. Tipic de altfel celor ce se închină unui Dumnezeu mânios.

În prealabil postat de Scotland The Brave

[font=Verdana]Scripturile afirma ca Dumnezeu sade pe scaunul Sau de domnei si ca deciziile sunt in mainile Lui.EL conduce toate lucrurile,dupa sfatul voii Sale.Vointa lui este ireversibila,EL este absolute suveran in fiecare domeniu al vastei lui Imparatii.Nu sunt decat doua alternative:Dumnezeu sa stapineasca sau sa fie stapinit,sa implinesca voia Sa sau faptura sa-I zadarnicesca planurile.

Deja când încep să expună teologia calvină textul se zbate spectaculos şi fraudulos la extreme care nicidecum nu sunt caracteristice pinguinilor darămite celor ce primesc cinstea de a avea Sfinte Moaşte.
Libertatea omului este deplin anulată, nepomenindu-se nimic de ea. Este tocmai vederea extremă care anulează adevărul. Nu se pune problema ca omul să decidă pentru Dumnezeu şi restul făpturii, mutilând libertatea lor dar nici Dumnezeu să fie suveran peste libertatea omului. Deci nu e valabilă nici o extremă nici cealaltă. Decizia lui Dumnezeu pentru întreaga făptură este cu adevărat absolută, dar o decizie a absolutei iubiri iar nu a absolutei mânii. În decizia lui, fiindcă atotputernicia Sa constă în smerenia Sa uriaşă, este ca în mod absolut omul să decidă cele privitoare la soarta sa personală, istorică şi veşnică. Aşadar Dumnezeu Se supune voii făpturii Sale pentru a o face şi pe ea, de fapt pe om, asemenea Sieşi, adică deplin liber la modul absolut pentru sine. Deci amândouă extremele de fapt nu se împlinesc ci este valabilă uriaşa dragoste a lui Dumnezeu care le îmbină pe amândouă şi încă pe Sfânta Cruce.
Ps.5:12. Că Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, căci cu arma bunei voiri ne-ai încununat pe noi.

nici iadul, nici satana cu toţi dracii şi nici însuşi Dumnezeu nu pot a sili pe om să facă ceva, dacă omul nu vrea pentru că aşa ne-a iubit Dumnezeu:

Fac.1:26 Şi a zis Dumnezeu: “Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!”

Vedeţi, deşi Dumnezeu:

I.Tim.2:4. voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină.

Nu-i poate sili, lăsându-le deplina libertate să voiască sau să respingă

Marcu 8:34. Şi chemând la Sine mulţimea, împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.

Apoc.3:20. Iată, stau la uşă şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine.

Dumnezeu nu este violator ci Mire.

În prealabil postat de Scotland The Brave

Ajungand la acesta concluzie realizezi ca orice boala grava are nevoie de un remediu pe masura.Oamenii sunt satui de platitudini si generalitati si nu exista ceva care sa dea mai multa vigoare spirituala decat o intelegere scripturala a intregului character al lui Dumnezeu:

E adevărat, dar scoţienii, deşi rude în istorie cu noi, dar fiind mutilaţi de calvinism nu o au. Sunt plaţi şi generali şi nu înţeleg defel Sfânta Scriptură. Dacă nu înţeleg esenţa Ei:

I.Ioan 4:8. Cel ce nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire.

Cum ar putea ei să dea la alţii ceea ce nu au.

În prealabil postat de Scotland The Brave

Multi presupun ca EL nu este decat un spectator de la distanta,care nu se implica direct sau daca o face o face limitat,la granita cu vointa omului pacatos.Ce impietate.Omul are vointa dar si Dumnezeu are.Omul este inzestrat cu putere dar Dumnezeu este atotputernic.Lumea materiala este guvernata de legi dar in spatele lor este Legiuitorul.Omul este o simpla faptura iar Dumnezeu este Creatorul iar ,, Dumnezeu tare”(Isaia 9:6) exista cu ere nesfarsite inainte ca omul sa vada lumina.EL avea facute planurile Sale inainte de intemeierea lumii iar pentru ca EL este infinit in putere,iar omul finit,planul si scopurile Lui nu pot fi zadarnicite de faptura mainilor Sale.Daca porniti de la lume in cautarea lui Dumnezeu atunci s-ar putea ca Dumnezeu sa para a nu avea nici o legatura cu ea.Insa daca incepi cu Dumnezeu si apoi iti indrepti privirea spre lume atunci se va face lumina.Fiindca Dumnezeu este sfant,mania Lui arde impotriva pacatului.Fiinca este neprihanit Judecata Lui se abate impotriva celor ce se razvratesc.Fiindca EL este credincios EL isi va tine promisiunile neschimbate pana la capat.Fiindca este omnipotent nimeni nu poate sa i-se impotriveasca sau,si mai putin,sa rastoarne sfatul Voii Lui.Pentru ca este omniscient nici o dificultate nu-I descumpaneste intelepciunea.

Presupunerea că este doar spectator la distanţă este a papiştilor. Iar opinia că omul nu este atotputernic în decizia privind soarta sa şi că nu este veşnic în alegerea sa este a calvinilor şi a altor protestanţi, dar nu a Sfintelor Scripturi:
Matei 25:46. Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică.
Osânda şi răsplata este veşnică din cauză că oamenii au decis să fie veşnic cu Dumnezeu sau să fie veşnic fără de Dumnezeu. Dumnezeu n-a putut să-i silească, după cum ar fi vrut. Adică să fie toţi cu El.
După cum şi greşesc când spun că Dumnezeu este neschimbător în hotărârea Sa. El se schimbă după a noastră pocăinţă:
4 Reg.20:1. În zilele acelea s-a îmbolnăvit Iezechia de moarte şi a venit la el Isaia proorocul, fiul lui Amos, şi i-a zis: “Aşa grăieşte Domnul: Fă testament pentru casa ta, căci nu te vei mai însănătoşi, ci vei muri!”
4 Reg.20:2. Atunci s-a întors Iezechia cu fata la perete şi s-a rugat Domnului,
4 Reg.20:3. Zicând: “O, Doamne, adu-ţi aminte că am umblat înaintea feţei Tale cu credinţă şi cu inimă dreaptă şi am făcut cele plăcute în ochii Tăi!” Şi a plâns Iezechia tare.
4 Reg.20:4. Isaia însă nu plecase încă din cetate, când a fost cuvântul Domnului către el şi i-a zis:
4 Reg.20:5. “Întoarce-te şi spune lui Iezechia, stăpânul poporului Meu: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui David, strămoşul tău: Am auzit rugăciunea ta şi am văzut lacrimile tale; te vei vindeca şi a treia zi te vei duce în templul Domnului;
4 Reg.20:6. Şi voi mai adăuga la zilele tale cincisprezece ani şi din mâna regelui Asiriei te voi izbăvi pe tine şi cetatea aceasta o voi apăra pentru Mine şi pentru David, robul Meu!
Iar exemplele sunt nenumărate, aproape la tot pasul în viaţă şi în Sfânta Scriptură.
De aceea scoţienii şi calvinii într-un glas ajung iarăşi la aceeaşi concluzie hulitoare că Dumnezeu este mânios şi răzbunător. Îl văd „inflexibil” pentru că inflexibili sunt ei.

În prealabil postat de Scotland The Brave

Iar pentru aceste considerente,pentru ca Dumnezeu este Cel ce este si asa cum este,se poate vedea pe pamint ceea ce se vede-n present:judecatile Lui incep sa se reverse iar dreptatea lui inflexibila in fata raului si Sfintenia Lui imaculata determina tot ceea ce se desfasoara acum in fata ochilor dvs.Diferenta fundamentala dintre omul credintei si necredincios este ca necredinciosul este din ,,lume”judeca totul dupa standardele lumii,vede lumea din perspectiva simturilor si a timpului si cantareste totul in balanta intelegerii lui firesti,dorind sa decida asa cum vrea.Omul credintei il aduce pe Dumnezeu in toate,priveste totul din punctual Lui de vedere,evalueaza valorile dupa standardele spirituale si priveste viata doar in lumina vesniciei.Procedand astfel el primeste ceea ce vine din mana lui Dumnezeu,linistea in mijlocul furtunii,bucuria in nadejdea Slavei Lui.

Aici iar observăm un snobism de tip gnostic. Omul credinţei trece prin cele trei faze, dacă vrea, iar nu dacă e silit de predestinaţia lui Dumnezeu, de la cunoştinţa trupească la cea sufletească la cea duhovnicească. Şi de multe ori pleacă spre cunoaşterea lui Dumnezeu de la această lume, care este o carte minunată pentru contemplaţia lui Dumnezeu:
Ps.18:1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria.
Ps.18:2. Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă.
Ps.18:3. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.
Ps.18:4. În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

Dragul meu scoţian ai spus că ne vei prezenta calvinismul pe care noi nu îl înţelegem. Dar ce ai prezentat în prima postare este doar o subliniere a ceea ce noi am înţeles deja şi am prezentat mai înainte. Nu este deloc diferit. Probabil că nu-l înţelegi tu. Dacă l-ai înţelege ai fugi de el ca de cea mai cumplită hulă de la papism încoace. Te-ai face orice doar calvin ba. Calvinismul fiind beat de sângele vărsat în istorie, crede că omul nu are libertate (căci vrea să i-o răpească pentru sine) şi că Dumnezeu este inflexibil şi mânios, construindu-şi un Dumnezeu asemenea patimilor lui.
Dacă vrei să discutăm mai departe iar nu să acuzi de laşitate iar tu să-ţi iei jucăriile şi să pleci, (asta este al copiilor iar nu a bărbaţilor) nelăsând drept de replică, să-mi răspunzi te rog, punctual, din Sfânta Scriptură la cele ce ţi-am spus. Plecând bineînţeles de la întrebarea cheie: pentru tine Hristos este Dumnezeu după fire, având aceeaşi fire cu a lui Dumnezeu Tatăl sau nu?
În felul acesta se merită să scriu deoarece comunic cu un om iar nu cu o confesiune, abstractă şi stricată.
Dacă vom reuşi să dezbatem postarea acesta vom merge mai departe, dacă nu ce rost va avea?
Dacă nu vei răspunde voi înţelege că de fapt vrei să faci o reclamă, (în fuga de care îi acuzi pe alţii), la calvinism şi voi începe a posta Mărturisirea de credinţă Ortodoxă pe care a dezbătut-o întreaga Ortodoxie vis-a-vis de calvinism. Nu are rost să înlocuim cu sărmanele noastre cuvinte minunatele cuvinte pe care sinodul panortodox de la Iaşi le-a alcătuit atât de frumos în 1652, demontând pentru totdeauna preamânioasa doctrină calvină.
Îţi doresc duh blând şi liniştit, pentru a te putea îndrăgostit de Dumnezeu – Hristos

Matei 11:29 Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre.

Căci numai aşa te vei putea mântui. Leapădă-te de dumnezeul cel mânios că este satana.
Şi asta nu o spun eu ca să cârteşti ci o spune Sfânta Scriptură:



I.Ioan 4:16. Şi noi am cunoscut şi am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are către noi. Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne întru el.
I.Ioan 4:17. Întru aceasta a fost desăvârşită iubirea Lui faţă de noi, ca să avem îndrăznire în ziua judecăţii, fiindcă precum este Acela, aşa suntem şi noi, în lumea aceasta.
I.Ioan 4:18. În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
I.Ioan 4:19. Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.
I.Ioan 4:20. Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească.
I.Ioan 4:21. Şi această poruncă avem de la El: cine iubeşte pe Dumnezeu să iubească şi pe fratele său.

Poate va urma, scoţianul doar are deplină libertate, ca şi toţi oamenii de altfel. Nici Dumnezeu nu-i poate sili.