Citat:
În prealabil postat de Lavrentiu
Nu ma opreste nimeni, doar pacatele mele. Nici prima treapta a despatimirii nu am ajuns-o, asa ca despre nepatimire, rugaciunea curata, contemplarea intunericului divin stiu doar din carti.
|
Hei, frate Laurentiu, frate Laurentiu, ca bine le spuneti! Daca toti am fi asa, ce bine ar fi! Un raspuns intelept si drept sa spun ma asteptam din partea fratelui Laurentiu la un asa raspuns. Dar cati dintre noi incep cu prima treapta, cea a despatimirii? Si cati nu sarim peste ea direct la oase tari precum Dogmatica sau Dreptatea sau Judecata sau Mantuirea. Toti suntem "prafesori" la astea, ne pricepem nevoie mare sa insiram cuvinte inalte, ca nu ne doare gura sa le recitam frumos si cu intonatie! Bine ar fi daca ne-ar durea! Poate atunci le-am lasa o tara si ne-am intoarce spasiti la prima treapta: despatimirea. Parintii pustiei cand vedeau ca cineva se indeletniceste cu scrieri inalte se minunau de cela ca a ajuns asa departe cu despatimirea si mai apoi cu nepatimirea, caci nu se concepea ca cineva sa se apuce de asa lucruri inalte fara sa fi facut "clasele primare", adica despatimirea si nepatimirea. Da'-n ziua de astazi toti suntem grabiti, n-avem timp de despatimire, trecem rapid la dogmatica, vrem sa stim ce e Dreptatea, cum se face Judecata si cine se mantuie si cine nu se mantuie. Si iaca, mari suntem noi ca le scim pa toace. Suntem copii precoce, aia de le zice mamica lor: "manca-l-ar mama pe el, cum le scie el pa toace, ca un om mare!" Sa nu credeti ca va cert pe voi, pe mine ma cert ca eu am sarit direct la oase tari si ma mandream in sinea mea ca, vezi Doamne, ce dascept is, ca uite cum le intaleg io si cat da daparce oi fi ajuns io dac' pot sa prisep asa lucruri inalce. Da' acuma am trecut la colt, asa stai MariS la colt c-ai buctat "clasa intaia" da' tu ce credgeai la facultace! Stai si veza-ti de despatimirea ta, ca Domnul si Jugecatoriu nost' nu ce-n treab-acolo se dogme scii, da' vege-n-cine ca ai imala pa ginauntru, ma! Tu vrei cu imala sa intri la nunta? Cum? esti infasorat in citace, da? Si nu sa vege imala, asa crezi? Iti dau io acuma numa' citace, da nu le poti duse, ma!
Iertare dac-am suparat firi mai sensibile.
Har, smerenie si jertfa de sine.