"Precum nu e cu putinta a trece marea cea mare fara vapor si corabie, asa nu poate trece cineva la dragoste, fara frica. Marea cea rau mirositoare asezata intre noi si raiul intelegator, n-o putem strabate decat prin corabia pocaintei, manata de vaslasii fricii.
Daca vaslasii acestia ai fricii nu carmuiesc corabia pocaintei, prin care strabate corabia lumii acesteia spre Dumnezeu, ne inecam in marea cea rau mirositoare. Pocainta este corabia; frica este carmaciul ei; dragostea este limanul dumnezeiesc.
Deci frica ne aseaza in corabia pocaintei si ne trece peste marea vietii celei rau mirositoare si ne conduce spre limanul dumnezeiesc, care e dragostea, la care strabat toti cei ce se ostenesc, toti cei impovarati de pocainta. Si cand am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu. Si calea noastra s-a sfarsit si am trecut la ostrovul ce se afla dincolo de lume, unde e Tatal si Fiul si Sfantul Duh (Sfantul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevointa - Cuvantul LXII, Filocalia X).
|
08.10.2011, 01:12:03
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode