Oamenii strazii. Cum ii putem ajuta?

[catalin2]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

De exemplu, era unul care îşi făcuse perimetru de cerşit nu departe de casa mea. I-am oferit o afacere: să măture curtea mea. Contra a 8 lei, trebuia să măture de frunze un perimetru de 300 mp, treabă de maxim jumătate de oră. Jobul era periodic: altă sâmbătă, altă măturare, alţi 8 lei. Nu a vrut, pretextând motive de sănătate. Dar, ca să cerşească ore întregi în frig şi să-şi ia o sticlă de vodcă după aia, a găsit resurse de sănătate.

E adevarat ca unii sunt si lenesi, asa s-au obisnuit. Dar suma pare putin cam mica, chiar si pentru un om al strazii. Cred ca nu renteaza, probabil din cersit aduna mai mult intr-o jumatate de ora, afacerea lui e mai buna.

[Florin-Ionut]

Pînă la recuperarea lor totală, trebuie să treacă prin foame şi lipsuri. Cei cîţiva lei donaţi pentru moment pot ajuta să treacă ziua mai uşor şi să ducă acasă copiilor ceva de papa.

[Erethorn]

În prealabil postat de catalin2

E adevarat ca unii sunt si lenesi, asa s-au obisnuit. Dar suma pare putin cam mica, chiar si pentru un om al strazii. Cred ca nu renteaza, probabil din cersit aduna mai mult intr-o jumatate de ora, afacerea lui e mai buna.

Faceţi un calcul: 8 lei pentru jumătate de oră de muncă înseamnă 16 lei pe oră.

Acum înmulţiţi 16 cu numărul orelor de muncă dintr-o săptămână, respectiv 40: veţi fi surprins să descoperiţi că rezultatul este 640 lei, neimpozitabili.

Încă o dată: 640 lei pe săptămână, în condiţiile în care există români care muncesc pentru aceşti bani o lună încheiată.

Vi se mai pare puţin ?

Trecând peste acest aspect, sunt de părere că cea mai bună metodă pentru a-i ajuta este să căutăm şi să luăm legătura cu organizaţii specializate despre care ştim că se ocupă cu asemenea cazuri şi să donăm bani sau alimente sau îmbrăcăminte.

Multă vreme i-am ignorat, nu prea i-am văzut. Drumurile mele nu se prea intersectau cu ale lor. Iar pe cerșetori îi suspectam că sunt „de profesie”; poate că mulți chiar sunt.

Dar cine vrea să-i vadă și să-i miluiască pe cei adevărați, oameni care locuiesc prin corturi, oameni care ar fi fericiți să fie lăsați măcar într-o ghenă să se adăpostească, îi poate afla, mai ales dimineața, în fața centrului Samusocial din București, șos. Grozăvești nr. 82 bis, adică aici, unde este și o hartă.

Dincolo de faptul că n-au unde să-și pună capul, oamenii ăștia (în număr de aprox. 5000 în București, dintre care mor în stradă în jur de 200 anual, mai ales din cauza frigului) au nevoie chiar de mâncare, de haine și încălțări, de săpun și alte produse de igienă.

Samusocial a făcut un apel în presă pentru ca oamenii din blocuri să permită oamenilor din stradă să se adăpostească în holurile blocurilor măcar atunci când temperaturile scad sub zero.

Reacțiile n-au fost deloc bune și, cu atât mai mult, cred că asta e o cauză pentru care trebuie insistat.

Atâta vreme cât primăriile din București nu pun la dispoziție decât 300 de locuri de cazare pentru ei (și acelea murdare, cu păduchi, după cum spunea unul care a fost acolo), iar ei sunt cam 5000, cred că altă soluție de a-i salva de la o moarte chinuitoare nu există.

Sunt conștient că nu-i ușor, că pot face scandal sau mizerie (unii fac; eu am cunoscut câțiva surprinzător de civilizați). Totuși, să nu uităm că sunt oameni, de aceeași valoare ca și noi. Ba probabil unii dintre ei sunt convins că sunt de o calitate mult mai bună decât mine, având în vedere ce și cum au îndurat.

Oricum ar fi, buni sau răi, vinovați sau nu pentru starea în care au ajuns, nu trebuie judecați, ci ajutați. E mult mai ușor să rabzi un astfel de om pe scară decât să rabzi ceea ce rabdă el în fiecare zi și, mai ales, noapte.

Mai multe informații despre campania aceasta puteți afla aici.

Constat cu întristare că topicul despre eutanasierea câinilor a prezentat un interes mult mai mare. Iar când e vorba de cei cu care s-a identificat Hristos...

Nu are nimeni nicio părere? Credeţi că e bine să-i primim în scările blocurilor, sau nu? Dacă i-aţi primi, de ce, dacă nu, iarăşi de ce?

[glykys]

Multi poate o sa va indignati, dar eu nu sunt de acord cu lasarea oamenilor strazii in scara blocului, mi ser pare o spalare pe maini si o iluzie mincinoasa ca ai facut o fapta buna, de parca scara blocului ar fi proprietate personala. In plus, incalca libertatea celuilalt, pentru ca e greu de presupus ca toti locatarii din bloc ar accepta asa ceva. Daca vrea cineva sa faca o fapta buna, sa ii primeasca in casa, sa le dea de mancare, nu sa se consoleze ca nu mor de foame.

Fie-mi iertat exemplul, dar acum cativa ani, niste iubitori de animale a adapostit in scara blocului vreo doi caini, deh, sa nu moara de frig afara. Cainii aceia au muscat niste locatari care au indraznit sa le incalce teritoriul. Cine si-a asumat responsabilitatea? Nimeni, fireste, ca doar scara blocului si cainii sunt proprietatea tuturor si a nimanui, pana la urma, mi se pare ca cineva a otravit cainii aceia, in tot cazul, au disparut.

Cineva cu bune intentii adaposteste un om al strazii. Ce garantii are acel om si ceilalti locatari ca nu o sa ii atace pe locatari sau ca nu o sa jefuiasca vreun apartament?! Vine unul mai tarziu in bloc, pleaca niste copii dimineata, se trezesc cu omul strazii! Daca se intampla cineva, Doamne fereste, cine isi asuma responsabilitatea pentru pagube? De aia zic, daca sunt crestini milosi si vor sa faca o fapta buna, sa ii primeasca la ei acasa si sa isi asume anumite responsabilitati, fara a-i pune pe ceilalti locatari in pericol.

Dacă ei reprezintă un potenţial pericol lăsaţi în bloc, nu ar reprezenta un pericol şi mai mare aduşi în casă? Dacă foarte greu se va găsi cineva să-i lase pe scara blocului, oare nu şi mai puţini vor fi cei care îi vor primi în casă?

Totuşi, până la proba contrarie ei nu reprezintă un pericol. Pentru că nu toţi s-au degradat. Am cunoscut, crede-mă, oameni foarte cumsecade între ei. În momentul în care ar face probleme pot fi uşor scoşi afară, chemând poliţia. Vine imediat.

Adevărul e că nu poţi face un bine fără să-ţi pui un pic pielea în băţ. Nu e deloc confortabil.
Ai reacţionat ca orice om normal, cu instinct de conservare pentru sine şi pentru ai lui. Totuşi, nu e creştinismul mai mult de atât? Mă întreb: Este Hristos în amărâtul acela de pe stradă, care moare, la propriu, de frig, sau e doar o figură de stil?

P.S. Şi dacă e o spălare pe mâini, te întreb: ale cui mâini? Ale celui care îl vede şi vrea să-l lase în bloc? Are el mâinle mai murdare decât ceilalţi?

P.P.S. Ştiu că subiectul e foarte incomod şi te felicit că ai avut curajul să-ţi spui punctul de vedere.