Aspecte morale ale vietii de familie

[lore86]

În prealabil postat de ioan cezar

Mai intai as vrea sa intreb: cum se face, oare, ca in acest Post, sunt atat de multe threaduri legate de infidelitatile conjugale?..
Raspund tot eu: oricare ar fi explicatia, bine este ca ne straduim sa aducem la lumina aceste framantari...

Acum sa spun ce ma doare: Lore, sunt iarasi in situatia de oaie neagra, or, pur si simplu de abatere de la regula... :)
Ca nu m-a dovedit pacatul ci, dimpotriva, m-am trezit la spovedanie.
De unde trag eu concluzia ca Dumnezeu e Milostiv si e Puternic, mai puternic decat pacatul, oricare ar fi el.
Sa fi fost eu nesimtit fata de pacatul meu? Sa fi indraznit eu prea mult?... Nesimtit am fost, da, cand am pacatuit, vezi bine... Dar multumesc Domnului ca am fost si mai nesimtit atunci cand am indraznit sa bat pacatul insusi, sa il infrunt in mine, dobitocul ce sunt, si sa ma spovedesc - Slava lui Dumnezeu, care nu m-a lasat inchis in temnita "gatita" de pacat!

Sa ajute Domnul pe toti oamenii sa gandeasca asa si sa procedeze asa!
Asta ar fi atutudinea potrivita: atunci cand gresim sa avem puterea sa venim la duhovnic , sa marturim pacatul si sa ne indreptam.
Dar din pacate am remarcat, nu de putine ori, ca atunci cand omul cade in pacate grele, il apasa o rusine mistuitoare si nu mai vrea sa vina la spovedanie.(am observat asta in caz d einfidelitate conjugala, in caz de divort-sotul care a cerut divortul pur si simplu s-a departat de Biserica). Nu o zic ca regula, fereasca Dumnezeu, ci vorbesc din situatiile pe care le-am intalnit.