![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#1
|
||||
|
||||
![]() Citat:
N-am spus că e pocită interpretarea (de altfel nici nu cred că vă aparține), ci traducerea. Citat:
Citat:
Citat:
- Origen vede aici simbolizată "înțelepciunea multiformă a lui Dumnezeu", - Eusebiu, varietatea limbilor, - Vasile cel Mare, întregul învățăturii creștine, iar - Theodoret,toate darurile Duhului Sfânt. Poate există și alte interpretări precum cea a dumneavoastră (că ar fi vorba despre călugărițe) în Patristică, eu nu am cunoștință de ele... |
#2
|
|||
|
|||
![]()
Nu exista "logica induhovnicita" ci doar credinta si har. Cel ce vorbeste, n-o face urmand o logica, fie ea si induhovnicita, ci asculta de Harul lui Dumnezeu. Filozoful pe care se baza Arie la Niceea avea o logica aparent infailibila, doar ca Sf. Spiridon la redus la tacere doar prin cateva cuvinte: "Muta sa fie gura aceluia care huleste Cuvantul Adevarului!" Putea sa amuteasca chiar el. Dar nu. Cel mai mare atu pe care-l avea Arie in "logica" lui, a fost spulberat intr-o secunda de un batran cu haine ponosite, care a aparut tarziu dupa inceperea dezbaterilor. Dupa ce, Sf Spiridon s-a rugat sa-i revina graiul filozofului, acesta n-a mai fost niciodata de partea lui Arie. Oare de ce?
Citat:
|
#3
|
|||
|
|||
![]()
Bine domnule OmBun, fie cum zici matale, să rămână doar credința și harul. Amin!
Eu mă gândeam că Cuvântul Domnului a fost transpus prin inspirație în cuvinte omenești tocmai pentru a recunoaște că adevărurile dumnezeiești nu sunt ilogice, ci sunt pline de ordine și frumusețe, iar Tatăl Ceresc nu e un Dumnezeu al confuziei (άκαταστασία), ci al limpezimii și păcii (1 Cor.14,33). Dar poate că greșesc... Așa se pare că ne jucăm cu vorbele... când e vorba doar de călugărițele fecioare (fac această specificare aparent ilogică, deoarece se întâmplă multe în ultima vreme), când de fecioara Maria... după cum bat vânturile prielnice în pânzele proprii... |
#4
|
|||
|
|||
![]() Citat:
In sfarsit, fie tie dupa cum doresti! |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Asta și spuneam, că textul în original nu se referă la călugărițe, fecioara Maria, ori mai știu eu ce... Psalmul 44 (45 în originalul ebraic) descrie o nuntă împărătească, câteva versete (atenție, nu toate!) având și o anumită valență mesianică. Desigur, aplicații omiletice putem face câte-n lună și-n stele, important rămânând textul sacru în sine și nu interpretările noastre mai mult sau mai puțin fanteziste... |
#6
|
||||
|
||||
![]()
"Predică
Despre frumusețea fiicei împăratului Toată slava fiicei împăratului este înăuntru (Psalmul 44: 15). Biserica lui Dumnezeu este fiica împăratului. Oricît de săracă și de lipsită de farmec ar putea ea părea celor care o privesc cu ochiul trupesc, din afară, oricît de prigonită sau de umilită, ea este plină de strălucire regală și de frumusețea dinlăuntru. Regele, Cel Care este împodobit cu frumusețea mai mult decît fiii oamenilor (Psalmul 44: 1), dăruiește din frumusețea Lui și fiicei Lui regale. Biserica lui Dumnezeu este ca un strai al lui Hristos; Hristos sălășluiește întru dînsa. Nici o frumusețe exterioară nu se poate compara cu frumusețea cea dinăuntru, adică, cu frumusețea lui Hristos. Preasfînta Născătoare de Dumnezeu este fiica împăratului. Ea este îmbrăcată în haină aurită și prea înfrumusețată (Psalmul 44: 11). Această haină este virtutea sufletului ei. Că trebuie să înțelegem cuvîntul „haină” ca „suflet” se vede din parabola nunții fiului de împărat. Omul care nu este îmbrăcat în haină de nuntă este izgonit de la masa împăratului și pedepsit cu moarte (cf. Matei 22: 1l-l3). Adevărata credință în Dumnezeu a fost haina aurită și prea înfrumusețată a Preasfintei Fecioare. Fecioria, blîndețea, milostivirea, sfințenia, evlavia, supunerea desăvîrșită față de voia lui Dumnezeu, și toate celelalte virtuți, au fost ca niște alesături cusute cu fir scump pe această haină aurită. Cu toate acestea, frumusețea ei adevărată a fost dinăuntru, de la Domnul Hristos Care S-a ascuns în ea și S-a născut din ea. Sufletul fiecărui creștin credincios este ca o fiică a împăratului. Toată frumusețea sufletului este în Hristos și vine de la Hristos, Care este în suflet. Sufletul lipsit de Hristos Soarele Dreptății este întunecat și trist, fără chip și fără frumusețe, precum și lumea din care soarele trupesc ar dispărea desăvîrșit. O Stăpîne Doamne Iisuse Hristoase, Cela ce ești Izvorul milostivirilor și Chivernisitorul cel iubitor de oameni al vieților noastre, îmbracă-ne pre noi cu straiul virtuții, ca să nu ne aflăm goi și acoperiți de rușine în Ziua înfricoșată a Judecății. Căci noi Ție ne închinăm și pre Tine Te slăvim în veci, Amin." Ajuta-ne Doamne sa fim mai buni si sa nu ne transformam viata intr-un continuu si permanent meci de tenis, in care sa ne straduim sa dam mai frumos cu mingea, mai maistru, mai bine tintit, minunandu-ne cat de frumos stim sa oprim mingea la fileu. Invata-ne Doamne sa fim umili, sa fim sinceri, sa fim smeriti si sa iubim cu adevarat semenii nostrii.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#7
|
||||
|
||||
![]()
Predică
Împodobit ești cu frumusețea mai mult decît fiii oamenilor (Psalmul 44: 3). Sfînta Scriptură nu atribuie nici o valoare deosebită frumuseții fizice, și în general nici unui lucru din cele trecătoare. De aceea oricine citește Sfintele Scripturi trebuie să se înarmeze cu multă atenție și înțelepciune, spre a ști să vadă că aparenta laudă a frumuseții fizice are în vedere de fapt frumusețea sufletului și a valorilor spirituale. Fără îndoială, frumusețea spirituală face ca să fie minunat de atrăgător și cel mai puțin frumos chip, tot așa cum urîțenia sufletească urîțește și cel mai frumos chip. Prorocul David, cel care revarsă cuvînt bun din inima lui (Psalmul 44: 1), spune împăratului lui, Domnul Iisus Hristos: împodobit ești cu frumusețea mai mult decît fiii oamenilor. Domnul Și-a făurit Lui-Și trupul Său omenesc așa cum a dorit. Dacă ar fi dorit să Se întrupeze pe pămînt ca cel mai frumos dintre oameni, așa ar fi și făcut. Dar nimic din Sfintele Scripturi nu ne arată că El ar fi atras la El mulțimile prin frumusețea Lui fizică izbitoare sau prin felul înfățișării Lui. El Însuși a zis: trupul nu folosește la nimic (Ioan 6: 66). Prin urmare, limpede este că Prorocul David nu grăiește aici de frumusețea trupească a Mîntuitorului, ci de dumnezeiasca Lui frumusețe duhovnicească. Aceasta se vede din următoarele cuvinte ale Pslamistului: revărsatu-s-a har de pe buzele Tale (Psalmul 44: 3). Așadar, frumusețea Fiului lui Dumnezeu nu stă în forma buzelor gurii Lui, ci în bogăția harului care se revarsă de pe ele. Despre Hristos grăiște și Prorocul Isaia: nu avea nici chip, nici frumusețe, ca să ne uităm la El, și nici o înfățișare, ca să ne fie drag. Disprețuit era și cel din urmă dintre oameni; om al durerilor și cunoscător al suferinței, unul înaintea Căruia să-ți acoperi fața; disprețuit și nebăgat în seamă (Isaia 53: 2-3). Putem vedea oare un acord între David și Isaia? Cu adevărat, putem, cuvintele lor stau într-un acord desăvîrșit. David grăiește de frumusețea interioară a lui Hristos, pe cînd Isaia grăiește de umilirea și batjocorirea Lui ca ființă umană exterioară. Isaia a zis că în El oamenii nu vor vedea nici chip de rege, nici de om bogat, ci vor vedea în El pe rob și pe omul care este cunoscător al suferinței. O Stăpîne Doamne Iisuse Hristoase, Tu ești mai frumos decît toți oamenii pămîntești și îngerii cerești! Slava Ta este nepieritoare iar frumusețea Ta, fără de sfîrșit! O Stăpîne Preablînde, îndepărtează urîțenia sufletelor noastre celor desfigurate de păcat, rugămu-ne și ne cucerim Ție! Căci a Ta este toată slava și mulțumită în veci, Amin. O Stapane Preablande, indeparteaza uratenia sufletelor noastre celor desfigurate de pacat. O Stapane Preablande, indeparteaza uratenia sufletelor noastre celor desfigurate de pacat. O Stapane Preablande, indeparteaza uratenia sufletelor noastre celor desfigurate de pacat.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Foarte interesanta mi se pare varianta prezentata de Sf Nicolaie Velimirovici. Sincer, desi sunt un cautator de astfel de raspunsuri, marturisesc ca nu am avut inca vreme pentru a afla si varianta spusa de sfintii parinti in cazul acesta. Totusi, fara sa par ca ma impotrivesc acestei variante, un lucru nu mi-e foarte clar. Asculta, fiica si vezi, si pleaca urechea ta, si uita poporul tau si casa parintelui tau. Cum am putea sa-i cerem bisericii sa-si uite "poporul" sau si "casa parintelui" sau? Eu credeam ca se face trimitere clara catre Fecioara Maria, fiica lui Ioachim si a Anei, menita sa primeasca in pantecele ei pe Mantuitorul intregii lumi (nu doar a unui singur popor). Mai mult: in Sfintitul Paraclis al Maicii Domnului, acelasi stih ne scoate in evidenta exact acelasi lucru si nu varianta Sf. Nicolaie Velimirovici. Mai departe: Că a poftit Împăratul frumusețea ta, că El este Domnul tău. Trecand peste lipsa de talc a sensului de "poftit" pentru "fiica", tu spui (sau citezi): Biserica lui Dumnezeu este fiica împăratului. apoi: Preasfînta Născătoare de Dumnezeu este fiica împăratului. Deci metaforic ar insemna acelasi lucru. Si totusi, nu Biserica L-a zamislit pe Mantuitor, ci prin Mantuitor a aparut Biserica. Astazi nu am timp sa caut, dar sunt convins ca putem afla si alte talmaciri ale psalmului 44, si in special a acestui fragment, din invataturile Sfintilor Parinti. Ceea ce cred eu este departe de a avea caracter sigur si nu pretind deloc asta. Vreau totusi sa ma lamuresc mai bine! |
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
O posibila contradictie intre notiunile de Rai si Iad | MihaiG | Morala Crestina | 217 | 09.04.2013 16:33:55 |
Ce se-ntampla cu cei care parasesc manastirea? | ory | Calugarul | 492 | 02.02.2013 15:36:10 |
Care este rostul pe pamant a celor necasatoriti si a celor fara copii? | sophia | Nunta | 52 | 18.10.2010 12:02:02 |
Libertatea fata de patimi e posibila in aceasta viata | ioan-eugen | Intrebari utilizatori | 4 | 16.03.2010 11:14:19 |
|