TRIODUL - Perioada pocaintei!

[IOLANDA]

Dupa rugaciunile incepatoare se zice Crezul,Psalmul 50 si Doamne Miluieste de 12 ori.Apoi:
Cantarea I-a,

Ca pe uscat umbland Israel,cu urmelw prin adanc,pe prigonitorul Faraon vazandu-l inecat a strigat: lui Dumnezeu cantare de biruinta sa-I cantam.
Slava Tie,Dumnezeul nostru,Slava Tie

Daca a vazut curata Fecioara pe Fiul sau si Domnul rastignit pe Cruce,rupandu-se,striga cu amar impreuna cu celelalte femei si oftand ,graia:
Te vad acum iubitul meu Fiu si dorit, rastignit pe Cruce si ma ranesc amar cu inima,zicea curata.Dar da cuvant roabei Tale,Bunule.

Slava......

De voie Fiul meu si Facatorule,rabzi pe lemn moarte cumplita,Fecioara graia stand inaintea Crucii cu Apostolul cel iubit.

Si acum......

Acum m-am lipsit de asteptarea mea,de bucuria si de veselia Fiului meu si Domnul.Vai mie!!, ca sunt zdrobita de durere; cea curata plangand ,graia.

Nu este sfant precum Tu, Doamne,Dumnezeul meu,Care ai inaltat fruntea credinciosilor Tai,Bunule,si ne-ai intarit pe noi ,pe piatra marturisirii Tale.
Pentru frica iudeilor,Petru s-a ascuns si toti credinciosii au fugit,parasind pe Hristos,Fecioara graia suspinand:

Pentra nasterea Ta cea straina si infricosatoare,Fiul meu,eram mai marita decat toate maicile.Dar vai mie!!!acum vazandu-te pe lemn,ma aprind cu inima.

Slava......

Vazand pe Fiul meu,pe Care ,pe maini prunc L-am purtat, L-as lua de pe lemn,zicea cea curata; dar vai mie!!! nimeni nu mi-L da.

Si acum......

Iata Lumina mea cea dulce,nadejdea si viata mea cea buna,Dumnezeul meu a apus pe Cruce: ma aprind cu inima ,graia Fecioara,suspinand.

Hristos este puterea mea,Dumnezeu si Domnul ,cinstita Biserica cu dumnezeiasca cuviinta canta,graind din cuget curat intru Domnul praznuind.

Soarele cel neapus,Dumnezeule cel preavesnic si Facatorul tuturor fapturilor,Doamne,cum rabzi patima ,pe Cruce?? Cea Curata plangand ,graia.

Cea neispitita de nunta, plangand ,graia catre Cel cu bun chip: grabeste ,Iosife,apropie-te la Pilat si cere sa iei de pe lemn pe Invatatorul tau.

Slava.....

Vazand Iosif pe cea Curata,lacrimand cu amar, s-a tulburat si plangand , s-a apropiat de Pilat ,graind cu plangere: Da-mi Trupul Dumnezeului meu.

Si acum......

Vazandu-te pe Tine ranit si fara slavire ,gol pe lemn, Fiul meu, ma aprind cu inima,suspinand ca o maica, Fecioara graia.

Cu dumnezeiasca stralucirea Ta, Bunule, sufletele celor ce dis -de -dimineata vin la Tine cu dragoste ,ma rog lumineaza-le ,ca sa Te vada pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Tine, Adevaratul Dumnezeu, Cel ce chemi din negura gresalelor.
Framantandu-se Iosif,suspinand si mirandu-se impreuna cu Nicodim ,a luat preacuratul Trup si sarutandu-L, suspina si ofta si-L canta ca pe un Dumnezeu.
Luandu-L cu plangere Maica cea neispitita de barbat, L-a pus pe genunchi, si rugandu-L cu lacrimi si sarutandu-L cu amar, plangea si graia.

Slava......

O nadejde si o viata Te aveam pe Tine ,Stapane, Fiul meu si Dumnezeule, intru lumina ochilor, roaba Ta. Iar acum sunt lipsita de Tine, dulcele si iubitul meu Fiu.

Si acum....

Dureri si necazuri si suspinuri ,m-au aflat ,vai mie!!! cea curata suspinand cu amar ,graia ,vazandu-Te pe Tine mort, Fiul meu cel iubit,gol si parasit si uns cu miresme.

Marea vietii vazand-o inaltandu-se de viforul ispitelor, la limanul Tau cel lin alergand, graiesc catre Tine : scoate din stricaciune viata mea ,mult Milostive.
Vazandu-Te mort ,Iubitorule de oameni ,pe Tine , Cel ce ai inviat pe cei morti,rau ma rup si ma ranesc cu inima; as fi vrut sa mor cu Tine, graia Preacurata,ca nu pot rabda sa Te vad mort fara suflare.
Vazandu-Te pe Tine ,preabune Dumnezeule si indurate Doamne ,fara slavire,fara suflare si fara chip,ma mir si plang tinandu-Te precum nu m-am nadajduit sa Te vad. Vai mie, Fiul meu si Dumnezeule!!

Slava......

Nu graiesti roabei Tale cuvant, Fiul lui Dumnezeu???Au ,indura-Te-vei ,Stapane , de ceea ce Te-a nascut pe Tine?? ,graia cea curata ,suspinand si plangand si saruta trupul Domnului sau.

Si acum......

Gandesc , Stapane, ca nu voi mai auzi glasul Tau cel dulce,nici voi mai vedea frumusetea fetei Tale,ca mai inainte; pentru ca ai apus Fiul meu de la ochii mei.

Pe Cel ce s-a rastignit pentru noi ,veniti toti sa-L laudam; ca pe Acesta L-a vazut Maria pe lemn si a zis: Desi rabzi rastignire , Tu esti Fiul si Dumnezeul meu.

Mieluseaua vazand pe Mieluselul sau tras spre junghiere, mergea pe urma Maria cu parul despletit, impreuna cu alte femei graind asa : U nde mergi ,Fiule?? Pentru ce faci calatorie grabnica? Au doara este si alta nunta in Cana Galileii, si acum Te grabesti a merge acolo, ca sa le faci vin din apa?? Dar merge-voi cu Tine, Fiule? Sau astepta-Te-voi?? Da-mi raspuns, Cel ce m-ai pazit curata.Ca tu esti Fiul si Dumnezeul meu.

Datator de roua cuptorul l-a facut ingerul cuviosilor tineri; iar pe haldei arzandu-i porunca lui Dumnezeu, pe chinuitorul l-a plecat a grai: Binecuvantat esti Dumnezeul parintilor nostri.
Unde este, Fiul meu si Dumnezeule,bunavestirea cea de demult,care-mi graia Gavriil, numindu-Te pe Tine Imparat si Fiul Dumnezeului Celui Preainalt? Caci acum Te vad pe Tine ,Lumina mea cea dulce ,gol,mort si ranit.
Cel ce alinezi durerile ,primeste-ma acum la Tine ,Fiul meu si Dumnezeule ,ca sa ma pogor si eu Stapane ,in iad cu Tine ; nu ma lasa singura ,ca nu pot rabda sa mai traiesc ,nevazandu-Te pe Tine , Lumina mea cea dulce.

Slava....

Suspinand cu amar cea fara de prihana,impreuna cu celelalte femei purtatoare de mir si vazand cum duc pe Hristos , graia: Vai mie,ce vad?? Unde mergi acum , Fiul meu si pe mine singura ma lasi?
Si acum.....

Suspinand si slabind ,cea fara prihana graia mironositelor ; Plangeti impreuna cu mine si va tanguiti amar,ca iata Lumina mea cea dulce si Invatatorul vostru se da mormantului.

Din vapaie cuviosilor roua ai izvorat si jertfa dreptului cu apa ai ars-o.Ca toate le faci ,Hristoase,cu singura voirea .Pe tine te preainaltam intru toti vecii.
Vazand Iosif pe Fecioara plangand ,se rupea la inima si striga cu amar: O ,Dumnezeul meu!!Cum Te voi ingropa acum eu ,robul Tau?Cu ce panza voi infasura trupul Tau?
Mai presus de minte a covarsit vederea Ta ,Doamne, cea straina, Cel ce porti toata faptura. Pentru aceea si Iosif impreuna cu Nicodim Te poarta ,ca pe un mort ,pe mainile lor si Te ingroapa.

Binecuvantam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Dumnezeu..

Taina straina si preaslavita vad, Fecioara graia Fiului sau si Dumnezeu: Cum te pun in mormant prost, pe Tine, Care cu porunca scoli pe morti din morminte.

Si acum.....

Nici de la mormantul Tau nu ma voi scula ,Fiul meu,nici a izvora lacrimi nu voi inceta,pina ce si eu ma voi pogori in iad; ca nu pot rabda despartirea Ta, Fiul meu.

Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinta oamenilor,spre Care nu cuteaza a cauta ostile ingeresti; iar prin tine, Preacurata, S-a aratat oamenilor Cuvantul intrupat; pe Care slavindu-L cu ostile ceresti ,pe tine Te fericim.
De acum nu se va mai lipi de mine bucuria niciodata,suspinand, graia cea fara de prihana. Ca Lumina mea si Bucuria mea in mormint au apus.Ci nu-L voi lasa singur; aici voi muri si ma voi ingropa cu Dansul.
Rana sufletului meu ,vindec-o acum Fiul meu,graia Preacurata,lacrimand; inviaza si-mi potoleste durerea si necazul. Ca poti, Stapane ,cate vei vrea sa faci,macar de Te-ai si ingropat de voie.

Slava.....

O, cum s-a ascuns Tie adancul indurarilor,Maicii in taina a zis Domnul,ca vrand sa mantuiesc faptura Mea,am primit a muri.Ci voi si invia si pe Tine te voi slavi ,ca un Dumnezeu al cerului si al pamantului.
Si acum............

Canta-voi milostivirea Ta,Iubitorule de oameni,si ma voi inchina multimii milei Tale Stapane.Ca vrand sa mantuiesti zidirea Ta,ai luat moarte,zis-a Preacurata; ci pentru Invierea Ta, Mantuitorule, miluieste-ne pe noi pe toti.