ajutați un păcătos să-și elucideze fapta...vă rog

[Mihailc]

În prealabil postat de myself00

ex ce-ați face dacă un unchi/mătușă/nasă...ș.a.m.d..s-ar fi așezat pe o canapea într-o poziție nu prea creștină, din perspectiva faptului că cam la 1,5m dinspre stânga în care se așezaseră se afla o icoana...( a Maicii Domnului) în cauză...

unchiul meu nefiind un creștin prea practicant...s-a așezat într-o poziție nu prea decentă față de respectiva icoană...

uite cum s-a întâmplat...eufemistic

pe când treceam prin sufragerie îl văd pe unchiul meu (el neștiind ceea ce tocmai făcuseră) adică stătea cu niște pijamale cam mulate pe dânsul întins pe canapea uitânduse la tv...iar la 1.5m înspre el se afla o icoană...iar eu am lăsat toate regulile și tot respectul și i-am luat icoana, iar el enervânduse că de ce îi iau(prețioasa icoană) atunci m-am cam aprins și am început că ne certăm rău...întru-un final și cu niște îmbrâncelii...

într-un cuvânt urăsc persoana care nu respectă icoana...

voi cum ați fi procedat în locul meu...

Reacția ta se încadrează în sindromul religios numit ”râvna smintită a lui Petru în Ghetsimani” și nu e chiar așa de grav dacă îndrepți lucrurile la timp.
”Dar Simon-Petru, având sabie, a scos-o şi a lovit pe sluga arhiereului şi i-a tăiat urechea dreaptă; iar numele slugii era Malhus. Deci a zis Iisus lui Petru: Pune sabia în teacă. Nu voi bea, oare, paharul pe care Mi l-a dat Tatăl?” (Ioan 18:10,11)
Petru a făcut mai facut niște gafe asemănătoare și altele, dar astea nu l-au împiedicat să se căiască și să se maturizeze duhovnicește, devenind un sfânt important și stâlp al Bisericii primare.
Între un obiect din inventarul simbolic al credinței și un om, aperi mai întâi omul, fiindcă valoarea iconică a omului este mult mai mare.