Nick Vujicic: Viata fara membre

În prealabil postat de delia31

Fara maini si fara picioare, Grigorie Juravlev picta tinand pensula in gura.
„In anul 1885, in satul natal s-a ridicat Biserica Sfanta Treime. Pictarea acesteia, in fresca, a fost lucrata dupa planurile intocmite de Grigorie, care a si zugravit peretii interiori si cupola bisericii. Foarte mult a muncit Grigorie la fresca in care Sfanta Treime i se infatiseaza lui Avraam, la stejarul lui Mamvri, aceasta fiind o copie fidela a celei zugraviete de Andrei Rubliov.

Cea mai solicitanta a fost insa cupola bisericii, pe care a zugravit-o muceniceste: stand pe spate, vopseaua ii curgea pe fata si in ochi, vederea slabindu-i semnificativ, dintii il dureau, iar muschii spatelui ajungeau adesea zdrobiti. In anul 1892, biserica satului a fost terminata de zugravit si sfintita.”

Cata maretie! Cat de maret devine omul cand se pune in slujba lui Dumnezeu!

[delia31]

În prealabil postat de Adriana Cluj

Cata maretie! Cat de maret devine omul cand se pune in slujba lui Dumnezeu!

Oamenii de felul acesta, fara maini si fara picioare, sau orbi-surdo-muti, ori cu alte feluri de lipsuri trupesti, dar intregi la suflet , exista pe lumea asta tocmai sa ne transmita noua celor intregi trupeste dar de multe ori amputati sufleteste, un mesaj cat se poate de limpede de la Dumnezeu.
E si asta un mod de a ne scoate gargaunii din cap.
Vorba unui intelept scriitor persan: "Ma plangeam ca nu am bani de sandale. Trecand insa prin dreptul moscheii din Damasc, am vazut un om fara picioare. Si am incetat sa mai cartesc impotriva lui Dumnezeu".