![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Motivatia de baza a unui hinaianist este mantuirea proprie.
Toate actiunile sale spirituale sunt sustinute de aspiratia salvarii, ancorata in propriul ego. Un hinaianist este cel ce are credinta, lucreaza faptele bune, dar nu are o dragoste desavarsita pentru toate fapturile. |
|
#2
|
||||
|
||||
|
"Mantuirea" in Budism poate fi inteleasa sub trei aspecte:
1. mantuirea minimala: renasterea intr-o forma existentiala in care lucrarea virtutilor inca mai este posibila (cel putin umana - cu inzestrarile cognitive corespunzatoare - fara handicapuri severe- intr-un mediu ambiental care poate sustine necesitatile fiziologice de baza iar comunitatea in care va creste recunoaste valoarea preceptelor morale) 2. mantuirea medie: eliberarea de sub robia procesualitatii. Transformarea trupului este transcensa. In acest caz, continuumul mintii si continuumul trupului sunt aduse la coincidenta. Astfel sunt biruite Moartea si Timpul. 3. mantuirea deplina: Se mai numeste si Iluminare sau Perfectiune. O astfel de fiinta, in plus fata de cel eliberat, schimba propriul sine cu sinele tuturor fiintelor dintr-o dragoste nemarginita, inepuizabila. Diferenta dintre cel Eliberat si cel Perfect consta, in principal, in acumularea de merit. Daca primul este ca o scanteie, cel de al doilea ilumineaza intreaga creatie cu puterea unui milion de sori la un loc. |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Last edited by Adriana Cluj; 17.05.2012 at 23:00:52. |
|
#4
|
||||
|
||||
|
Citat:
Aceasta "urare a propriului suflet" este realizata preponderent pe o coordonata emotional-devotionala, in cadrul unei imagerii interioare care se subtiaza progresiv in intelesul ultim - logos- Adevar. Aceasta sustine cu o anumita intensitate, functie de puterea mintii, o interactiune interpersonala cu Dumnezeu in ipostasele Sale: de Tata, Fiu sau Duh Sfant. "Urarea" crestina este o lucrare pozitiva pentru ca este compensata atent de dragoste si daruire plenara fata de Dumnezeu. Un crestin poate ajunge la Perfectiune (asa cum este inteleasa in budism)- prin contemplare si unire in suflet cu Dumnezeu. In budism, "urarea propriului suflet" are pe langa o componenta devotionala (cu recunoasterea sincera a propriilor pacate si dragostea fata de Budha) si o componenta rationala, care identifica gnoseologic ce este cu adevarat "Sinele". Ambele abordari sunt impletite armonios in efortul spiritual. Aceasta abordare simultana a emotionalului cu rationalul este denumita generic in scripturile budiste "unirea metodei cu intelepciunea". Metoda este aspectul formal liturgic, iar intelepciunea este vederea esentei ultime, dincolo de aparentele formalului (inchipuirile fine ale mintii). Din punct de vedere rational, in budism, "urarea propriului suflet" se studiaza in scripturile Caii Profunde iar cultivarea fericirilor in scripturile Caii Vaste. |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#6
|
|||
|
|||
|
Florin, in ochii mei ai trei calitati:
1) esti sincer; 2) gandesti profund; 3) esti ardelean. -------------------------------------- Insa aceste calitati (si altele poate) nu ma conving pe mine despre marturia ta de credinta. Raspunde-mi sincer, asa cum te-am "cunoscut" din postarile tale: esti crestin (indiferent de denominatie) sau budist? Pe scurt, care este marturia ta de credinta? |
|
#7
|
||||
|
||||
|
Asa cum l-am cunoscut pe Florin din postarile sale pe forum, el nu e budist, insa se poate sa aiba ceva din budism in el si budismul ceva din Florin, odata ce s-au intalnit. Pacat ca nu exista un topic "religiile orientale", pentru ca materialele sa fie adunate intr-un singur loc si nu de-a valma raspandite intr-o sectiune extrem de cosmopolita.
|
|
#8
|
||||
|
||||
|
Citat:
A te numi astfel, depinde de o optiune circumstantiala, bazata pe un set de rationamente validate la un moment dat. Numele religiei, precum si declaratia de adeziune personala sunt simple imputari mentale, care nu indica ceea ce suntem cu adevarat. Avem nevoie de identitate - dar in acelasi timp trebuie sa-i identificam corect aspectul ei relativ. Denominarile sunt in sfera mintii conceptuale. Acestea au importanta lor in economia spirituala. Daca, insa, este supralicitata functia acestora (abordare strict literala), apar conflicte atat interioare, cat si in relatia cu exteriorul. Dreapta chibzuinta, dintr-o perspectiva mai profunda, reprezinta realizarea echilibrului dintre inteles si aspectul relativ al acestuia. |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Oamenii nu prea inteleg ca nu doar banii sunt totul, e nevoie si de afectiune: de o strangere de mana, de o imbratisare etc.
"Să zâmbești unui om care este supărat; să vizitezi, chiar și pentru puțin timp, pe cineva care este singur; să oferi adăpost sub umbrela ta cuiva aflat în ploaie; să citești ceva unui orb; aceste acțiuni și multe altele pot părea mărunte, dar astfel noi putem să dăm iubirii noastre pentru Dumnezeu o formă concretă." Maica Tereza P.S: ma scuzati daca este off-topic. |
|
#10
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
|
![]() |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Caracterul universal al milei | florin.oltean75 | Generalitati | 4 | 29.04.2012 23:48:40 |
|
|