E adevarat ce e scrie in urmatoarea carte?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de tinutza

,,De fapt greco-catolicii de azi sunt romano-catolicii ascunşi sub acest nume.

Fals. Romano-catolicii şi greco-catolicii formează provincii diferite ale aceleiaşi Biserici Universale. Greco-catolicii au propriul rit, propriile legi (canoane), propria ierarhie, propria teologie. Ei sunt uniţi cu romano-catolicii şi cu ceilalţi prin aceeaşi credinţă (unitatea de credinţă), ascultă de acelaşi Papă (unitatea de guvernare) şi sunt în comuniune euharistică (unitatea sacramentală). Când spunem, în Credeu, "Cred în Una (...) ne referim, mai exact, la această triplă unitate: o singură credinţă, un singur cap văzut, un singur Potir.

Liturghia,
se face cu azimă, nu cu pâine,

Mai degrabă fals. Ori de câte ori este posibil (şi azi, când Biserica Unită a ieşit din catacombe şi nu mai sunt necesare Liturghii clandestine, este mereu posibil) materia primă a Sf Euharistii este pâinea dospită, potrivit ritului bizantin. Fără pâine dospită, Proscomidia nu are sens. Pe de altă parte (şi este un aspect al comuniunii euharistice despre care am vorbit), dacă necesitatea o impune, greco-catolicii pot apela fie la rezerva euharistică romano-catolică, fie pot folosi ostii neconsacrate (bucăţi de azimă) pentru consacrare.

Biserica are de cap pe papa,

Adevărat. Prin definiţie, "catolic" înseamnă "cu Papa". Conceptul de "Biserică autocefală", adică să aibă propriul ei cap văzut, nu există.

Spovedania fără post,

Adevărat. Nu există legătură între post şi spovadă, decât că încălcarea postului, fiind materie gravă în contra unei porunci a Bisericii, este o faptă care trebuie spovedită. Spre exemplu, mâine mă pot spovedi fără ca azi să postesc, fiindcă azi nu e zi de post.

dacă ai
mâncat după două ore te poţi împărtăşi,

chiar şi după o oră, potrivit canoanelor în vigoare începând din anii 50. Până atunci, între anii 30 şi anii 50, a fost activ canonul care prevedea un timp minim de 3 ore. Anterior anului 30 a fost activ, timp de sute de ani, un canon care prevedea că nu trebuie să mănânci nimic în ziua în care te împărtăşeşti.

după aceea te împărtăşeşti fără Spovedanie.

Condiţia pentru primirea Sf Împărtăşanii este ca sufletul să fie în stare de graţie. Deci, înainte de a primi Sfintele, te întrebi: "ce păcat grav am făcut de la ultima spovadă încoace?", proces numit "examen de conştiinţă" sau "cercetare a cugetului". Dacă nu îţi aminteşti de niciun păcat grav făcut de la ultima spovadă, înseamnă că poţi să te uneşti euharistic cu Cristos. Dacă ai făcut, trebuie să te spovedeşti. Dacă, cumva, preotul îţi întinde Sf Împărtăşanie şi îţi aminteşti în ultimul moment de un păcat, trebuie să spui: "Binecuvântează, părinte, că sunt păcătos".

Miercurile şi Vinerile nu mai sunt zile de post, după doctrina catolică.

Fals. Miercurea şi vinerea sunt zile de post (dacă nu e harţi). La romano-catolici, numai vinerea. Definirea zilelor de post nu are legătură cu doctrina catolică, ci cu disciplina Bisericii, fiind la latitudinea Sf Sinod al Bisericii Unite şi a preafericitului Lucian. La data la care textul a fost scris, numai vinerea era zi de post. (Re)includerea miercurii datează de puţini ani, de când Sf Sinod a constatat că este nevoie de mai multă penitenţă.

Canoane nu se dau la Spovedanie.

Fals. Cu excepţia cine ştie cărui caz de necesitate, spre exemplu când e vorba de un muribund, penitentul primeşte canon. Dar, spre deosebire de ce se întâmplă în Biserica Ortodoxă, primirea Sf Împărtăşanii nu este condiţionată de îndeplinirea canonului. De îndată ce primeşti iertarea păcatelor, din chiar acel moment, sufletul este, din nou, în stare de graţie sfinţitoare şi Îl poate primi pe Cristos spre salvare şi nu spre osândă. Fac excepţie cazurile în care preotul constată că nu poate da dezlegarea, fiind vreun caz de excomunicare. Spre exemplu, dacă fapta mărturisită este că ai dat un cap în gură unui preot al lui Cristos, atunci eşti în afara Bisericii, iar excomunicaţii nu pot primi Comuniunea: te trimite la arhiereu. Pentru anumite fapte, nici arhiereul nu te poate dezlega de excomunicare, ci numai Papa: se numesc "materie rezervată Scaunului Apostolic".

Iată, că de fapt ne găsim într-un catolicism cu alt nume."

Adevărat. Greco-catolicii nu sunt "la mijloc, ceva între catolici şi ortodocşi". Sunt catolici (= creştini în comuniune cu Papa) care împart cu ortodocşii aceeaşi moştenire rituală şi teologică bizantină.

,,Nu mai ţin posturile, aşa cum le-au ţinut, propriu zis numai Vinerea de Paşti o mai
ţin, în rest, mănîncă lapte brînză şi ouă, nu mănîncă ei carne, dar mănîncă zeama de pe
carne, călcînd Canonul 69 Apostolic, care dă anatemei pe cei ce nu postesc fără carne,
lapte, brînză şi ouă."

Canonul 69 Apostolic : “Daca vreun episcop, prezbiter, diacon, citet sau cantaret nu posteste Sfantul si Marele Post al Pastilor sau miercurea si vinerea, sa se cateriseasca, afara de cazul cand este impiedicat de slabiciunea trupeasca, iar de va fi laic, sa se afuriseasca”. (http://apologeticum.wordpress.com/20...i-al-pastelui/)

Cum am spus, materia postului este disciplinară şi nu dogmatică. Un canon în materie de disciplină se poate modifica oricând autoritatea competentă a Bisericii Particulare (Sf Sinod, în acest caz) consideră că este spre binele credincioşilor.

Ca prin mancare uscata pot sa inteleg si carne pusa la vant sau/si fum sa se usuce si sa se afume, cum se conserva pe timpuri cand nu exista frigider.

Postul cu mâncare uscată (numit "xyrofagie" în tradiţia noastră răsăriteană) este un post mai aspru decât cel obişnuit. Un post care exclude uleiul şi, prin extensie, mâncarea gătită. Sunt, deasemenea, excluse: carnea, laptele şi derivatele lui, ouăle. Deci, carnea uscată nu se poate mânca în aceste zile.

[tinutza]

In primul rand vreau sa va multumesc ca mi-ati raspuns punctual si ca nu ati lasat ceva netratat.

Legat de ce ati scris aici despre modul de impartasire la catolici:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

chiar şi după o oră, potrivit canoanelor în vigoare începând din anii 50. Până atunci, între anii 30 şi anii 50, a fost activ canonul care prevedea un timp minim de 3 ore. Anterior anului 30 a fost activ, timp de sute de ani, un canon care prevedea că nu trebuie să mănânci nimic în ziua în care te împărtăşeşti.

Anterior anului 30, timp de sute de ani=inteleg in perioada vechiului testament. Dar totusi, pt ce ar fi avut nevoie de impartasanie caci acest lucru s-a introdus, din cate stiu eu, de la Joia mare, cand Iisus Hristos a luat cina cu apostolii, si le-a spus sa faca aceasta spre pomenirea Lui (Scrie in evangheliile din Biblie). Inainte de acest moment nu cred ca exista impartasania.

De unde stiti ca intre anii 30 si 50 se prevedea un minim de 3 ore? Unde ati citit? La fel si ca dupa anii 50 s-a introdus canonul care sa prevada ca omul se poate impartasi si dupa o ora? Imi puteti cita din sursa, canoane?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Fals. Miercurea şi vinerea sunt zile de post (dacă nu e harţi). La romano-catolici, numai vinerea. Definirea zilelor de post nu are legătură cu doctrina catolică, ci cu disciplina Bisericii, fiind la latitudinea Sf Sinod al Bisericii Unite şi a preafericitului Lucian. La data la care textul a fost scris, numai vinerea era zi de post. (Re)includerea miercurii datează de puţini ani, de când Sf Sinod a constatat că este nevoie de mai multă penitenţă.

Deci, la greco-catolici se tine post si miercuri si vineri (miercurea introducandu-se de curand) in timp ce la romano-catolici se tine doar vineri (nu stiu daca asa au facut din 1054 de cand se spune ca s-a produs ruptura oficiala fata de Biserica Primara, sau daca la inceput s-au tinut ambele zile si apoi doar vinerea- poate stiti tot Dvs sa-mi spuneti).

La ce v-ati referit cand ati spus:"Sf Sinod al Bisericii Unite" ? E un mod de organizare in Biserica Catolica (Unite=se refera si la greco si la romano catolici)? Si a preafericitului Lucian? Exista exprimarea aceasta si in randul catolicilor, sau doar pt cei ortodocsi?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Cum am spus, materia postului este disciplinară şi nu dogmatică. Un canon în materie de disciplină se poate modifica oricând autoritatea competentă a Bisericii Particulare (Sf Sinod, în acest caz) consideră că este spre binele credincioşilor.

In ce fel poate sinodul sa ia decizii din moment ce il de cap pe Papa? Adica daca Papa are puterea de a lua decizia, el avand majoritatea voturilor ca sa zic asa, Sf Sinod ar fi mai degraba un fel de consilieri ai Papei, nu?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de tinutza

Anterior anului 30, timp de sute de ani=inteleg in perioada vechiului testament.

Mergeţi prea mult înapoi în timp. Prin "sute de ani" am intenţionat să spun "în epoca Noului Testament, până la perioada contemporană".

De unde stiti ca intre anii 30 si 50 se prevedea un minim de 3 ore? Unde ati citit?

În canoane mai vechi, care acum sunt abrogate.

La fel si ca dupa anii 50 s-a introdus canonul care sa prevada ca omul se poate impartasi si dupa o ora? Imi puteti cita din sursa, canoane?

Iată canonul în vigoare: este articolul 919 paragraful 1 din Codex Iuris Canonici, în engleză pe sit oficial aici: http://www.vatican.va/archive/ENG1104/__P39.HTM. Există şi tradus în română pe net, dar trebuie să descărcaţi un fişier-document de aici.

Deci, la greco-catolici se tine post si miercuri si vineri (miercurea introducandu-se de curand) in timp ce la romano-catolici se tine doar vineri (nu stiu daca asa au facut din 1054 de cand se spune ca s-a produs ruptura oficiala fata de Biserica Primara, sau daca la inceput s-au tinut ambele zile si apoi doar vinerea- poate stiti tot Dvs sa-mi spuneti).

Vinerea este zi de post în toate riturile catolice. În ceea ce priveşte miercurea, din câte ştiu a existat un timp în care era zi de post şi în Biserica Romano-Catolică. Nu cunosc când a fost abrogată această regulă.

La ce v-ati referit cand ati spus:"Sf Sinod al Bisericii Unite" ? E un mod de organizare in Biserica Catolica (Unite=se refera si la greco si la romano catolici)? Si a preafericitului Lucian? Exista exprimarea aceasta si in randul catolicilor, sau doar pt cei ortodocsi?

Sfântul Sinod, alcătuit din totalitatea episcopilor, este structura de conducere a Bisericii Greco-Catolice. Denumirea ei completă şi oficială este: Biserica Română Unită (greco-catolică). Adresarea pentru arhiepiscopul major (în prezent Lucian, pensionabil) este "preafericit". Fiind (de foarte curând) şi cardinal, i se poate spune şi "eminenţă". Nu se supără nici dacă îi spunem "părinte", deşi această formulă e mai puţin oficială, dar ar putea să-i fie cea mai dragă. Forumulele de adresare sunt de competenţa Sf Sinod, care, atunci când Biserica Română Unită a fost ridicată în rang de la mitropolie la arhiepiscopie majoră (sub actualul Suveran Pontif), a oscilat între "beatitudinea sa" (în uz în alte ţări) şi "preafericirea sa", preferând ultima variantă.

In ce fel poate sinodul sa ia decizii din moment ce il de cap pe Papa? Adica daca Papa are puterea de a lua decizia, el avand majoritatea voturilor ca sa zic asa, Sf Sinod ar fi mai degraba un fel de consilieri ai Papei, nu?

În general, în Biserică funcţionează principiul subsidiarităţii. Spus în puţine cuvinte, aceasta înseamnă că, dacă o decizie poate fi luată de o instanţă inferioară, în general ea trebuie luată de o instanţă inferioară. Spre exemplu, dacă şi Papa şi preotul de la parohia de la colţ au amândoi competenţă de a mă dezlega de post, trebuie să mă adresez preotului de la parohia de la colţ.

Mai mult, în cazul particular al Bisericii Greco-Catolice, NUMAI Sf Sinod are competenţă în orice ţine de liturgie şi rit, neexistând o autoritate pământească superioară lui, potrivit unei înţelegeri care datează din jurul anului 1700, încheiate între Inocenţiu Micu Klein şi Suveranul Pontif de atunci. Aceasta înseamnă că Papa trebuie să se abţină de la orice are legătură cu ritul şi singura sa prerogativă este să fie informat de ce hotărâri a luat Sf Sinod. Exact câtă competenţă are Mihnea Dragomir să modifice zilele de post din calendar, tot atâta are şi Sanctitatea Sa Benedict. Roma a semnat o dată înţelegerea de unire cu ortodocşii ardeleni, iar ambele părţi au înţeles să îşi respecte cuvântul dat şi semnat, chiar şi acum, după mai bine de trei secole. Se spune că timpul Bisericii este altul decât timpul oamenilor...

[tinutza]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Iată canonul în vigoare: este articolul 919 paragraful 1 din Codex Iuris Canonici, în engleză pe sit oficial aici: http://www.vatican.va/archive/ENG1104/__P39.HTM. Există şi tradus în română pe net, dar trebuie să descărcaţi un fişier-document de aici.

Unde pot sa vad in ce an a fost adoptat pt prima oara acest canon ?

Tare as vrea sa vad si canoanele care s-au abrogat, cele dintre anii 30 - 50, in care omul nu ar fi avut voie sa manance in cele 3 ore inainte de impartasanie.

[MihaiG]

Aici puteti sa le cititi:

http://www.jgray.org/codes/

Can 858 §1. Qui a media nocte ieiunium naturale non servaverit, nequit ad sanctissimam Eucharistiam admitti, nisi mortis urgeat periculum, aut necessitas impediendi irreverentiam in sacramentum. (Codul canonic din 1917)

[Mihnea Dragomir]

Codul vechi (din 1917) în franceză: http://www.clerus.org/clerus/dati/20...6/CIC17l3.html

şi în engleză, diferite formate: http://www.ulrichrhode.de/kanon/cic17_e.html

Mergeţi direct la canonul 858 para 1.

[tinutza]

Din ce am inteles eu de la 858 para 1, postul era regula generala, iar exceptia, in cazuri extreme: moarte, pericole, doar atunci se putea impartasi fara post. Nu spune insa nimic de post pt o ora sau 3 inainte de impartasanie.

Iar codul vechi din 1917, e relativ recent, in comparatie cu primele veacuri, sau primii ani (30-50).

Am gasit urmatorul link, poate va uitati peste el mai ales unde gasiti ani. Eu am observat ca in anii 300 era obligatoriu postul, atat pt cel ce facea liturghia cat si pt cei ce urmau sa se impartaseasca (iar Preotul care incalca regula postului in savarsirea liturghiei si in impartasire era scos din functia de Preot). Iar in intr-un loc spunea ca e bine ca postul sa se faca dinainte de miezul noptii. http://www.ewtn.com/library/papaldoc/p12chdom.htm

Imi vine greu sa cred ca intre anii 30-50 ar fi fost atat de permisive canoanele, incat sa se dea voie la impartasanie la numai o ora sau 3 dupa ce omul a mancat.
Intre anii 30-50 si dupa, pana pe la anii 1000, biserica era Una, era biserica primara. Daca ar fi fost atunci canoane permisive in ceea ce priveste impartasania, ar fi ramas asa pana in zilele noastre. Dar cum la ortodocsi, si chiar in linkul de mai sus arata ca se cerea post, de preferat dinainte de miezul noptii, nu prea mai incape in discutie cele 3 ore de post. De asta am intrebat care sunt canoanele dintre anii 30-50 sau cele de dupa (intelegand un an apropiat de anul 50), caci nu prea cred sa se fi dat unele atat de permisive.

Pace si ajutor de la Domnul!

[tikkun_olam]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Când spunem, în Credeu, "Cred în Una (...) ne referim, mai exact, la această triplă unitate: o singură credinţă, un singur cap văzut, un singur Potir.

Adevărat. Prin definiţie, "catolic" înseamnă "cu Papa". Conceptul de "Biserică autocefală", adică să aibă propriul ei cap văzut, nu există.

Autocefalia are limitele ei dar nu este un concept care să nu existe. Nu există pentru aceia care nu au o legătură directă cu Capul Bisericii prin intermediul Bisericii şi al Sfântului Duh, pentru aceia care sunt prea neiniţiaţi, prea ignoranţi, prea neputincioşi, precum şi pentru aceia care trăiesc cu falsa impresie că Duhul Adevărului nu îi asistă şi nu îi poate asista El Însuşi ca "locţiitor" al Fiului lui Dumnezeu pe aleşii, iniţiaţii şi sfinţii lui Dumnezeu. Pentru că Însuşi Hristos a spus că va trimite un alt Mângâietor care îi îndruma pe ei la tot adevărul.