Din nou despre suflet

[Illuminatu]

În prealabil postat de osutafaraunu

Aşa ar fi precum zici, dacă în text n-ar apărea referirea la "locuinţa morţilor" (Sheol).

"25.Nu morţii Te vor lăuda pe Tine, Doamne, nici toţi cei ce se coboară în iad (Sheol),
26.Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe Domnul de acum şi până în veac."

"18.Că şi Hristos o singură dată a suferit moartea pentru păcate, El, Cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât în trup, dar viu făcut în duh,
19.întru care [duh] pogorându-Se, le-a propovăduit şi duhurilor ţinute'n închisoare..." 1 Petru 3.

Epistola Sf.Ap.Petru poate sa explice de ce nu lauda pe Domnul "cei ce se pogoara in iad": pentru ca Mantuitorul Hristos nu ajunsese la ei sa le binevesteasca slobozirea.
Vezi, si noi credem ca in iad sufletele nu sunt capabile sa vada lumina - nu sunt capabile si nu ca sunt pedepsite sa nu vada lumina. Iadul este locul in care oamenii sunt macinati de vinovatie, de mustrarea constiintei, insa refuzand iertarea lui Dumnezeu.
Dupa cum poti sa-ti dai seama, iadul nu este altceva decat o prelungire a refuzului chemarii lui Dumnezeu din aceasta viata pamanteasca: iadul incepe din aceasta viata pentru cei care refuza chemarea lui Dumnezeu la pocainta.
Asa cum Imparatia lui Dumnezeu, Imparatia luminii poate sa inceapa din aceasta viata, tot asa si imparatia intunericului poate sa apara inca din viata aceasta.

Si asta nu inseamna deloc ca sufletele in Sheol nu sunt constiente. Dimpotriva, toti "cei ce se coboara in iad" nu vor lauda pe Domnul pentru ca nu au facut-o nici in viata lor de pe pamant.

Deci existenta Sheol-ului nu presupune implicit ca sufletele celor morti nu mai stiu nimic, nu mai sunt constiente.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Illuminatu

"25.Nu morţii Te vor lăuda pe Tine, Doamne, nici toţi cei ce se coboară în iad (Sheol),
26.Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe Domnul de acum şi până în veac."

În prealabil postat de Illuminatu

Nu toti cei vii Il lauda pe Domnul, ca urmare "cei vii" din versetul 26 nu se refera la cei vii fizic, ci la cei vii spiritual.

Ieri am omis să spun că psalmistul se referă la cei ai lui Dumnezeu, că doar aceştia comunică cu El. Nu ne putem aştepta de la un păgân, ori de la un ateu ca să-L "binecuvinteze" pe Domnul, şi încă "de acum şi până în veac"! Deci în v.25+26 este vorba de morţi şi vii la propriu.

În prealabil postat de Illuminatu

Iadul este locul in care oamenii sunt macinati de vinovatie, de mustrarea constiintei, insa refuzand iertarea lui Dumnezeu.
Dupa cum poti sa-ti dai seama, iadul nu este altceva decat o prelungire a refuzului chemarii lui Dumnezeu din aceasta viata pamanteasca: iadul incepe din aceasta viata pentru cei care refuza chemarea lui Dumnezeu la pocainta.

Asa cum Imparatia lui Dumnezeu, Imparatia luminii poate sa inceapa din aceasta viata, tot asa si imparatia intunericului poate sa apara inca din viata aceasta.

Si asta nu inseamna deloc ca sufletele in Sheol nu sunt constiente. Dimpotriva, toti "cei ce se coboara in iad" nu vor lauda pe Domnul pentru ca nu au facut-o nici in viata lor de pe pamant.

Deci existenta Sheol-ului nu presupune implicit ca sufletele celor morti nu mai stiu nimic, nu mai sunt constiente.

Toată teoria ta se bazează pe o premisă falsă, şi anume că Sheol-ul din VT ar fi identic cu Iadul pedepsei finale în foc. În literatura Vechiului Testament, [שְׁאול] Sheol desemna locuinţa morţilor, mormântul, groapa; şi nicidecum un loc al "chinului", "măcinării vinovăţiei" şi "mustrării conştiinţei".

[Illuminatu]

În prealabil postat de osutafaraunu

Ieri am omis să spun că psalmistul se referă la cei ai lui Dumnezeu, că doar aceştia comunică cu El. Nu ne putem aştepta de la un păgân, ori de la un ateu ca să-L "binecuvinteze" pe Domnul, şi încă "de acum şi până în veac"! Deci în v.25+26 este vorba de morţi şi vii la propriu.

Aici te contrazic.
Tot psalmul 113 este o paralela intre cei morti sufleteste si cei vii sufleteste, spiritual. Ar insemna sa rupem de context ultimele 2 versete (25 si 26). Ar insemna sa taiem psalmul in doua parti, ceea ce e totuna cu flasificarea lui, nu-i asa?

În prealabil postat de osutafaraunu

Toată teoria ta se bazează pe o premisă falsă, şi anume că Sheol-ul din VT ar fi identic cu Iadul pedepsei finale în foc. În literatura Vechiului Testament, [שְׁאול] Sheol desemna locuinţa morţilor, mormântul, groapa; şi nicidecum un loc al "chinului", "măcinării vinovăţiei" şi "mustrării conştiinţei".

Eu nu am mai afirmat - inca -, dupa resetarea comunicarii intre noi, ca teoria ta este "falsa".
Rog din nou abtinere de la invective.

Cum interpretezi tu versetele:
"18.Că şi Hristos o singură dată a suferit moartea pentru păcate, El, Cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât în trup, dar viu făcut în duh,
19.întru care [duh] pogorându-Se, le-a propovăduit şi duhurilor ţinute'n închisoare..." 1 Petru 3???

[osutafaraunu]

Slavă Domnului că ne-am reîntors la topic!

În prealabil postat de Illuminatu

Aici te contrazic.
Tot psalmul 113 este o paralela intre cei morti sufleteste si cei vii sufleteste, spiritual. Ar insemna sa rupem de context ultimele 2 versete (25 si 26). Ar insemna sa taiem psalmul in doua parti, ceea ce e totuna cu flasificarea lui, nu-i asa?

Încă o dată amintesc: faptul că versetul face referire la mormânt (de fapt, în originalul ebraic, sugestivul termen este [דוּמה] "locul tăcerii") indică faptul că e vorba de morţii-morţi, nu de morţii în sens spiritual (metaforic).

În prealabil postat de Illuminatu

Eu nu am mai afirmat - inca -, dupa resetarea comunicarii intre noi, ca teoria ta este "falsa".
Rog din nou abtinere de la invective.

N-am spus că teoria e falsă, ci doar premisa. Spune că nu-i aşa! Adică Sheol-ul ar fi un loc de chin în care păcătoşii morţi îşi regretă păcatele şi sunt chinuiţi de remuşcări.

În prealabil postat de Illuminatu

Cum interpretezi tu versetele:
"18.Că şi Hristos o singură dată a suferit moartea pentru păcate, El, Cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât în trup, dar viu făcut în duh,

19.întru care [duh] pogorându-Se, le-a propovăduit şi duhurilor ţinute'n închisoare..." 1 Petru 3???

• Mai întâi de toate, o remarcă: nu se vorbeşte de suflet, ci de duh.
• Doi: Acel "duh" pus între paranteze drepte (N.B.) întru care (ah, iară acest întru !) a fost înviat, e Duhul Sfânt.
• Trei: Întru (!!) Acelaşi Duh [Sfânt] a fost propovăduită Evanghelia [Vestea cea Bună a mântuirii prin Arcă] antedeluvienilor. Şi normal că le-a fost propovăduită această veste bună atunci şi nu după moarte, când ar fi devenit de fapt o veste rea. Vestea rea fiind "păcătoşilor, aşa vă trebuie! N-aţi vrut să ascultaţi predica pocăinţei şi a salvării prin arcă, acum focul vă aşteaptă -după ce în prealabil aţi avut parte de... apă-"!).

[Illuminatu]

În prealabil postat de osutafaraunu

Slavă Domnului că ne-am reîntors la topic!

Încă o dată amintesc: faptul că versetul face referire la mormânt (de fapt, în originalul ebraic, sugestivul termen este [דוּמה] "locul tăcerii") indică faptul că e vorba de morţii-morţi, nu de morţii în sens spiritual (metaforic).

O.K. Propun ca aceasta idee sa o reluam dupa ce clarificam versetel 1 Petru 3.

În prealabil postat de osutafaraunu

N-am spus că teoria e falsă, ci doar premisa. Spune că nu-i aşa! Adică Sheol-ul ar fi un loc de chin în care păcătoşii morţi îşi regretă păcatele şi sunt chinuiţi de remuşcări.

Asa este, cu diferenta ca in momentul coborarii Mantuitorului Hristos la iad - adica in aceste Sheol - a propovaduit acestora slobozenia.
Aici, 1 Petru 3, 19 cuvantul grec este chiar mai "curajos" decat traducerea in romana, si anume "πορεύομαι" ceea ce inseamna "a(-i) conduce, a(-i) duce spre".
Dupa traducerea mea Mantuitorul Hristos le-a condus pe duhurile tinute in inchisoare spre slobozenie.

În prealabil postat de osutafaraunu

• Mai întâi de toate, o remarcă: nu se vorbeşte de suflet, ci de duh.
• Doi: Acel "duh" pus între paranteze drepte (N.B.) întru care (ah, iară acest întru !) a fost înviat, e Duhul Sfânt.
• Trei: Întru (!!) Acelaşi Duh [Sfânt] a fost propovăduită Evanghelia [Vestea cea Bună a mântuirii prin Arcă] antedeluvienilor. Şi normal că le-a fost propovăduită această veste bună atunci şi nu după moarte, când ar fi devenit de fapt o veste rea. Vestea rea fiind "păcătoşilor, aşa vă trebuie! N-aţi vrut să ascultaţi predica pocăinţei şi a salvării prin arcă, acum focul vă aşteaptă -după ce în prealabil aţi avut parte de... apă-"!).

"18.Că şi Hristos o singură dată a suferit moartea pentru păcate, El, Cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât în trup, dar viu făcut în duh,
19.întru care [duh] pogorându-Se, le-a propovăduit şi duhurilor ţinute'n închisoare..." 1 Petru 3.

Pogorarea la iad survine in urma mortii in trup a Mantuitorului, sunt 2 evenimente care se succed temporal si vorbim de aceeasi persoana a Sf.Treimi.
Nu se poate spune ca Hristos ca ipostas al Sf.Treimi s-a ascuns intr-un alt ipostas al Sf.Treimi pentru a propovadui slobozirea. Asta ar insemna ca ipostasul, Persoana Mantuitorului ar suferi o pierdere prin moartea Sa in trup din moment ce ar avea nevoie de o alta Parsoana a Sf.Treimi pentru a se pogora la iad.

În prealabil postat de osutafaraunu

"acum focul vă aşteaptă -după ce în prealabil aţi avut parte de... apă-"

Vezi, afirmatia ta cuprinde un adevar pe care in mod inconstient l-ai simtit: antediluvienii au fost pedepsiti pentru pacatele lor, mai precis pentru neascultarea lor. Conform afirmatiei ipotezei tale, ar insemna ca antediluvienii ar fi pedepsiti de 2 ori pentru acelasi pacat, ceea ce nu e conform chiar cu Legea lui Moise.
De aceea, S-a pogorat Mantuitorul la iad pentru a le propovadui celor din vremea lui Moise slobozenia: este un act just de dreptate iertatoare, nu crezi?
Iar faptul ca Dumnezeu pedepseste pe oameni pentru pacatele lor inca din momentul vietii este un adevar relatat in multe locuri din Sf.Scriptura.
Insa pedeapsa trebuie inteleasa ca fiind una spre indreptare.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Illuminatu

O.K. Propun ca aceasta idee sa o reluam dupa ce clarificam versetel 1 Petru 3.

Vezi, persişti pe acest drum greşit (premisa falsă)! Amâni să discutăm tocmai "cheia" înţelegerii şi între timp dezvolţi o întreagă filosofie bazată pe o eroare de interpretare. Păi zi tu, e corect?

Dar, hai, fie de la mine...

În prealabil postat de Illuminatu

Asa este,

Aşa este ce? Că n-am acuzat filosofia, ci premisa. OK, dar aştept să-mi confirmi şi partea a II-a a frazei:

În prealabil postat de osutafaraunu

Spune că nu-i aşa! Adică Sheol-ul ar fi un loc de chin în care păcătoşii morţi îşi regretă păcatele şi sunt chinuiţi de remuşcări.

Aşa este că porneşti de la această premisă [din nou] falsă (spun eu)?

În prealabil postat de Illuminatu

cu diferenta ca in momentul coborarii Mantuitorului Hristos la iad - adica in aceste Sheol - a propovaduit acestora slobozenia.

Momentul propovăduirii nu este acela, ci cu câteva mii de ani înainte, adică tocmai în vremea de dinainte de Potop. Dacă spui că nu e aşa, ai de rezolvat trei chestiuni:

1. de ce nu le-a propovăduit "sufletelor" (care în concepţia ortodoxă trebuiau să fie în Iad), ci a propovăduit "duhurilor"- adică acea parte care comunică cu Dumnezeu (conform aceleaşi concepţii).
2. Pe timpul morţii duhul e retras de Cel care l-a dat (aşa spune Biblia). Dacă Dumnezeu a comunicat (a propovăduit) acestora, înseamnă că acei oameni antediluvieni erau în viaţă; deci aceasta se putea petrece doar înainte de Potop.
3. Dacă propovăduirea are loc în Iad şi nu înainte de Potop, cum justifici această alegere selectivă (doar cei care trăiau în vremea Potopului)? De ce nu şi milioanele de oameni care au trăit înainte şi după Potop? Ei nu aveau dreptul la această "a 2-a şansă" (altă erezie ce decurge din dogma nemuririi sufletului)?

În prealabil postat de Illuminatu

Aici, 1 Petru 3, 19 cuvantul grec este chiar mai "curajos" decat traducerea in romana, si anume "πορεύομαι" ceea ce inseamna "a(-i) conduce, a(-i) duce spre".
Dupa traducerea mea Mantuitorul Hristos le-a condus pe duhurile tinute in inchisoare spre slobozenie.

Poate ţi-aş accepta "traducerea", dacă sensul şi acordul s-ar face cu duhurile [răzvrătite] (neutru, plural) şi nu cu Hristos (masculin, singular). Forma verbului este [πορευθείς] la masculin, singular.

În prealabil postat de Illuminatu

"18.Că şi Hristos o singură dată a suferit moartea pentru păcate, El, Cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât în trup, dar viu făcut în duh,
19.întru care [duh] pogorându-Se, le-a propovăduit şi duhurilor ţinute'n închisoare..." 1 Petru 3.

Iată şi o variantă mai corectă, oferită nu de un adventist, ci tot de un creştin adept al "nemuririi sufletului":

"Căci şi Cristos a suferit o dată pentru totdeauna pentru păcate – El, Cel Drept, pentru cei nedrepţi – ca să vă aducă la Dumnezeu. El a fost dat la moarte în trup, dar a fost făcut viu prin Duhul, în Care, de asemenea, S-a dus şi le-a predicat duhurilor din închisoare," (1 Petru 3,18.19 - versiunea NTR)

Observi sensul frazei? Hristos de asemenea le-a propovăduit antediluvienilor prin Acelaşi Duh (Duhul Sfânt) prin Care a fost înviat.

În prealabil postat de Illuminatu

Pogorarea la iad survine in urma mortii in trup a Mantuitorului, sunt 2 evenimente care se succed temporal si vorbim de aceeasi persoana a Sf.Treimi.
Nu se poate spune ca Hristos ca ipostas al Sf.Treimi s-a ascuns intr-un alt ipostas al Sf.Treimi pentru a propovadui slobozirea. Asta ar insemna ca ipostasul, Persoana Mantuitorului ar suferi o pierdere prin moartea Sa in trup din moment ce ar avea nevoie de o alta Parsoana a Sf.Treimi pentru a se pogora la iad.

Cred că m-ai înţeles greşit... Propovăduirea s-a făcut nu în Iad, ci la faţa lu' locu'! Adică acolo şi când (citim mai departe) se construia corabia lui Noe. Şi anume prin Duhul Sfânt - Acelaşi Care L-a şi înviat pe Hristos. E chiar aşa de greu de priceput?

În prealabil postat de Illuminatu

Vezi, afirmatia ta cuprinde un adevar pe care in mod inconstient l-ai simtit: antediluvienii au fost pedepsiti pentru pacatele lor, mai precis pentru neascultarea lor. Conform afirmatiei ipotezei tale, ar insemna ca antediluvienii ar fi pedepsiti de 2 ori pentru acelasi pacat, ceea ce nu e conform chiar cu Legea lui Moise.

Orice răzvrătit împotriva lui Dumnezeu e pedepsit de 2 ori (cum te exprimi tu): odată prin moartea I-a (de care avem parte toţi buni şi răi- căci toţi am păcătuit) şi apoi prin moartea a II-a (iazul de foc) de la sfârşitul veacurilor. Potopul a reprezentat pentru antediluvieni moartea I-a, la fel cum pentru alţii a fost cancerul, accidentul de maşină, ori stopul miocardic.

În prealabil postat de Illuminatu

De aceea, S-a pogorat Mantuitorul la iad pentru a le propovadui celor din vremea lui Moise slobozenia: este un act just de dreptate iertatoare, nu crezi?

• care "Moise"? Poate Noe!
• care "slobozenie"? Tot repeţi acest cuvânt, dar eu nu-l văd în textul petrin!
• care "dreptate iertătoare"? Dreptatea se va face la judecată, când fiecare va fi răsplătit după faptele lui. Iar iertarea se acordă în urma pocăinţei omului (recunoaştere, cerere de iertare, ferire continuă de a mai păcătui), pocăinţă negăsită la contemporanii lui Noe.

Antediluvienii au beneficiat de răbdarea lui Dumnezeu, de mila şi harul său, cât timp se construi corabia şi cât timp Noe le predica pocăinţa. Niciun contemporan de-al nostru n-a beneficiat de un har atâta de îndelung răbdător ca aceia: 120 de ani!

[Illuminatu]

În prealabil postat de osutafaraunu

Vezi, persişti pe acest drum greşit (premisa falsă)! Amâni să discutăm tocmai "cheia" înţelegerii şi între timp dezvolţi o întreagă filosofie bazată pe o eroare de interpretare. Păi zi tu, e corect?

Dorinta mea de a lamuri aceasta problema nu a fost anulata, ci doar amanata pentru a incerca sa fac mai clare problemele.
Eu cred ca Sheol-ul "populat" de sufletele celor morti a fost luminat de propovaduirea Mantuitorului Hristos atunci cand S-a pogorat la iad - de fapt Sheol, locuinta mortilor. A nu se confunda cu iadul apocaliptic.

Tu spui:
"Încă o dată amintesc: faptul că versetul face referire la mormânt (de fapt, în originalul ebraic, sugestivul termen este [דוּמה] "locul tăcerii") indică faptul că e vorba de morţii-morţi, nu de morţii în sens spiritual (metaforic)."

Ce te face sa crezi ca mortii-morti din Sheol sunt vii d.p.d.v.spiritual?
Cele 2 idei se pot impaca foarte bine, si anume: mortii-morti din Sheol sunt si morti spiritual, dar sunt constienti si mustrarea lor de constiinta ii osandeste.
Dar, vorbim acum de perioada de dinaintea Mortii Mantuitorului Hristos.
Cand insa Hristos S-a pogorat la iad - adica in acest locas al mortilor, in acest Sheol mortii-morti locuitori ai Sheol-ului I-au ascultat propovaduirea.
Aceasta este ipoteza mea in deplina concordanta cu 1 Petru 3, 18-19.
Si mai mult, ipoteza aceasta nu despica Ps.113 in doua, ci rezoneaza cu ideea ca "noi, cei vii" ii reprezinta pe cei care Il cunosc si binecuvinteaza pe Domnul.

[Illuminatu]

În prealabil postat de osutafaraunu

Momentul propovăduirii nu este acela, ci cu câteva mii de ani înainte, adică tocmai în vremea de dinainte de Potop. Dacă spui că nu e aşa, ai de rezolvat trei chestiuni:[list=1][*]de ce nu le-a propovăduit "sufletelor" (care în concepţia ortodoxă trebuiau să fie în Iad), ci a propovăduit "duhurilor"- adică acea parte care comunică cu Dumnezeu (conform aceleaşi concepţii).

Vezi, am mai cautat si pe alte topice despre acest subiect, si am constatat ca ti-a mai fost explicata invatatura ortodoxa referitoare la duh si suflet.
O redau mai jos, postata fiind de ioanna:
"in scriptura avem acesti 2 termeni care pot fi confundati, din cauze ce tin cred de corespondenta lingvistica.
si ii mai putem confunda si pt. ca in limbaj ortodox, vorbim de termenul duh iar in cel catolic de spirit.

in limba greaca pentru cuvantul suflet se foloseste termenul psyhin
iar pentru duh (spirit) se foloseste termenul pneuma.

Sufletul omului s-a născut din suflarea lui Dumnezeu şi l-a învăluit (l-a îmbrăcat) pe om odată cu aceasta, dar şi cu tendinţa de a fi „absorbit“ înlăuntru.

Duhul şi sufletul (spiritul) nu sunt două entităţi separate, deosebite;
în timp ce prin suflet (psyhin) se înţelege, în general, sediul afectelor, duhul (pneuma) este partea superioară, fină, a acestuia, capabilă de a se pune în contact cu Sfântul Duh şi de a-I deveni sălaş.

Aceasta explicatie impaca foarte bine 1 Petru 3, 18-19 deoarece din aceste versete reiese foarte clar ca momentul propovaduirii lui Hristos este imediat ulterior Mortii Sale in trup.
Altfel, este foarte greu de imaginat chiar cum Hristos moare, iar Duhul Sfant propovaduieste vestea buna a mantuirii prin Moartea lui Iisus Hristos unor oameni care au trait cu mult inainte de acest eveniment. Asta chiar e ciudat!!!

În prealabil postat de osutafaraunu

[*]Dacă propovăduirea are loc în Iad şi nu înainte de Potop, cum justifici această alegere selectivă (doar cei care trăiau în vremea Potopului)? De ce nu şi milioanele de oameni care au trăit înainte şi după Potop? Ei nu aveau dreptul la această "a 2-a şansă" (altă erezie ce decurge din dogma nemuririi sufletului)?

Pai, aceasta alegere selectiva nu o fac eu, ci o face Sf.Ap.Petru in chiar versetele sale.
Faptul ca a facut aceasta alegere selectiva ar avea, totusi, un raspuns: oamenii din vremea lui Noe au murit in urma potopului, potop ce si-a avut ratiunea in Dumnezeu. Dumnezeu a trimis potopul in urma caruia oamenii neascultatori si razvratiti au murit. Cu alte cuvinte Dumnezeu i-a pierdut pe acesti oameni, spre deosebire de cei care mor in paturile lor, dar , totusi, in neascultare.

Iar faptul ca Sf.Ap.Petru face referire in mod special la cei din perioada lui Noe este simbolistica potopului, aceea a curatirii prin botez.

În prealabil postat de osutafaraunu

Poate ţi-aş accepta "traducerea", dacă sensul şi acordul s-ar face cu duhurile [răzvrătite] (neutru, plural) şi nu cu Hristos (masculin, singular). Forma verbului este [πορευθείς] la masculin, singular.

Iată şi o variantă mai corectă, oferită nu de un adventist, ci tot de un creştin adept al "nemuririi sufletului":

"Căci şi Cristos a suferit o dată pentru totdeauna pentru păcate – El, Cel Drept, pentru cei nedrepţi – ca să vă aducă la Dumnezeu. El a fost dat la moarte în trup, dar a fost făcut viu prin Duhul, în Care, de asemenea, S-a dus şi le-a predicat duhurilor din închisoare," (1 Petru 3,18.19 - versiunea NTR)

Observi sensul frazei? Hristos de asemenea le-a propovăduit antediluvienilor prin Acelaşi Duh (Duhul Sfânt) prin Care a fost înviat.

Cu singura mare diferenta ca ceea ce a trebuit sa fie propovaduit duhurilor tinute in inchisoare era tocmai MOMENTUL MANTUIRII: propovaduirea a constat in anuntarea Mortii Mantuitorului. Eu asat cred ca li s-a propovaduit: "S-a savarsit! Mantuirea a fost savarsita!" Nu asta este, de fapt Vestea cea Buna?

De aceea eu cred ca propovaduirea duhurilor tinute in inchisoare a urmat momentului Mortii Mantuitorului.